Impactul jocurilor de noroc severe comparat cu afecțiunile cronice
Un nou studiu evidențiază că efectele negative ale jocurilor de noroc severe sunt similare cu cele cauzate de afecțiuni cronice, precum dependența de alcool sau droguri. Conform MedicalXpress, cercetarea sugerează o reducere semnificativă a capacității de a îndeplini sarcinile zilnice și a calității vieții pentru cei afectați.
👉 Efectele negative ale jocurilor de noroc asupra capacității și calității vieții
Studiul a constatat că persoanele afectate de jocurile de noroc pot experimenta o scădere de 16% a capacității de a îndeplini sarcinile zilnice, numită bunăstare a capacității, și o reducere de 14% a calității vieții, cunoscută drept utilitate a sănătății. Aceste efecte sunt comparabile cu cele întâlnite la persoanele dependențe de cocaină sau alcool, precum și la cei cu afecțiuni psihice grave, cum ar fi depresia.
De asemenea, cercetarea a relevat că familiile și persoanele apropiate resimt daune „de mâna a doua”, impactul asupra sănătății acestora fiind semnificativ, aproape de cel al celor care joacă efectiv. Experiențele severe, cum ar fi crizele financiare sau destrămările relațiilor, sunt cele mai dramatice, dar daunele de severitate scăzută, cum ar fi stările de dispoziție scăzută, afectează o proporție mai mare a populației.
👉 Rezultatele studiului și recomandările pentru sănătatea publică
Studiul, realizat de University of Plymouth în colaborare cu University of Bristol și alte instituții, are scopul de a determina amploarea reală a daunelor asociate jocurilor de noroc în Marea Britanie. Rezultatele sugerează că metodele actuale de identificare a „jocului de noroc problematic” subestimează gravitatea prejudiciilor aduse indivizilor și familiilor acestora.
„Jocurile de noroc sunt din ce în ce mai recunoscute ca o problemă de sănătate publică. Constatările noastre evidențiază necesitatea unei măsurări mai precise a daunelor”, a afirmat dr. James Close. De asemenea, dr. Ryan Statton a subliniat impactul major al jocurilor de noroc asupra calității vieții, considerând că aceste daune merită o recunoaștere corespunzătoare în planurile de sănătate publică.
