7 din 10 români exclud revenirea în ţară, în următorul an/ 61% dintre ei au investit deja în România

Şase din zece români aflaţi în diaspora (61%) au investit deja în România, prin diverse metode – sprijin financiar pentru familie, imobiliare, deşi 70% exclud revenirea în ţară în următoarele 12 luni, arată rezultatele unui sondaj de opinie, dat publicităţii marţi. Conform cercetării „Diaspora Sentiment 2026”, realizată de Mkor, la nivel comparativ, fiecare comunitate a diasporei investeşte diferit: cea din Germania are cea mai mare rată de investiţie (71%) şi cel mai ridicat sprijin financiar direct pentru familie (44%), în timp ce diaspora din Regatul Unit al Marii Britanii are cel mai avansat profil economic – 29% ocupă roluri de conducere/antreprenoriat, 62% au studii superioare, iar 46% câştigă peste 3000 de euro/lună. De asemenea, fiecare piaţă cere o strategie financiară distinctă, astfel că Italia are în prim-plan protejarea patrimoniului, Germania – predictibilitatea; Spania – consumul nostalgic, iar Regatul Unit – randamentul financiar. În acelaşi timp, Republica Moldova e un hub de capital uman tânăr pentru România, respectiv 49% Generaţia Z (vârstă medie 31 ani), 38% inactivi (+17% vs. medie), ideal pentru atragere prin conturi bancare peste graniţă şi programe de internship. În ceea ce priveşte situaţia din România, 61% dintre cei aflaţi peste graniţe au investit în România prin imobiliare sau sprijin familial, însă, în paralel, 70% au declarat că exclud revenirea în ţară următoarele 12 luni. La nivel general, profilul socio-profesional al românilor stabiliţi în afara ţării indică o stabilitate structurală evidentă, unde 44% au statutul de angajaţi, iar 23% activează ca manageri sau antreprenori. „Structura atipică generează oportunităţi clare pentru strategiile de atragere economică ale companiilor şi instituţiilor din România. Pentru mediul de business, acest segment reprezintă o soluţie pentru deficitul de personal, necesitând implementarea unor programe de internship şi pachete de relocare studenţească. Concomitent, instituţiile financiare româneşti pot capta audienţa prin instrumente de integrare specifice. Facilităţi precum conturi bancare peste graniţă cu zero comisioane şi pachete de economisire devin esenţiale pentru a fideliza aceşti consumatori şi a transforma potenţialul demografic într-un motor de creştere economică”, se menţionează în concluziile studiului citat.