Starea mediului în București se înrăutățește în fiecare an, fiind nevoie de măsuri urgente pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor. Potrivit unui raport realizat de Fundatia Comunitara București prin Platforma de mediu pentru București, poluarea aerului a ajuns la niveluri alarmante, iar traficul rutier este principalul vinovat, reprezentând 60% din noxele din aer. Raportul „Starea mediului în București” evidențiază faptul că natura urbană este insuficientă față de standardele Uniunii Europene, infrastructura gri și deșeurile aglomerează capitala, iar schimbările climatice prezintă riscuri semnificative pentru populație.
Starea mediului în București se înrăutățește în fiecare an, fiind nevoie de măsuri urgente pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor. Potrivit unui raport realizat de Fundatia Comunitara București prin Platforma de mediu pentru București, poluarea aerului a ajuns la niveluri alarmante, iar traficul rutier este principalul vinovat, reprezentând 60% din noxele din aer. Raportul „Starea mediului în București” evidențiază faptul că natura urbană este insuficientă față de standardele Uniunii Europene, infrastructura gri și deșeurile aglomerează capitala, iar schimbările climatice prezintă riscuri semnificative pentru populație.
Raportul subliniază necesitatea unei strategii clare pentru reducerea poluării, implicarea autorităților, organizațiilor și cetățenilor, și aplicarea unor măsuri sustenabile pe termen lung. În cadrul orașului, traficul intens, arderea de deșeuri și activitatea marilor centrale industriale contribuie la calitatea scăzută a aerului. Conform adevarul.ro, peste jumătate din parcul de mașini are o vechime mai mare de 10 ani, iar un sfert dintre vehicule utilizează motoare diesel, fapt ce accentuează poluarea.
Centralele termice sunt și ele mari emițători de poluanți, fiind responsabile pentru majoritatea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot și dioxid de carbon. Arderea de deșeuri în zonele periferice ale capitalei adaugă substanțe periculoase în aer, iar în multe cartiere depășirile limitelor legale pentru poluanți devin frecvente. Organizațiile atrag atenția și asupra creșterii nivelului de ozon de la sol, mai ales în zilele calde, ceea ce favorizează smogul fotochimic, o formă de poluare periculoasă pentru grupurile vulnerabile, precum copiii și bătrânii.
Potrivit datelor, verile din ce în ce mai fierbinți afectează într-un mod serioasă ecosistemul urban, iar anul 2024 a fost cel mai calduros din istoria orașului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6 grade peste media normală. La aceasta se adaugă faptul că 80% din suprafața capitalei este acoperită de beton și asfalt, ceea ce limitează răcirea naturală a orașului. De asemenea, raportul subliniază că Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din 1990, iar doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case sunt situate la mai puțin de un km de un parc.
În plus, capitalei îi lipsește o biodiversitate urbană suficientă, iar peste 60 de apeluri la 112 au fost înregistrate pentru animale sălbatice precum șerpi, vulpi sau căprițe, semn că natura există în oraș, dar nu are un plan de protecție clar, notează newsbucuresti.ro. La nivel de infrastructură, peste 268.000 de locuințe au fost construite între 2010 și 2023, unele pe foste spații verzi sau terenuri industriale, fără investiții în mobilitate sustenabilă. Doar 1% dintre cetățeni utilizează biciclete, iar infrastructura pentru transport alternativ este insuficientă.
Gestionarea deșeurilor rămâne o problemă majoră: din cele aproape 564.000 de tone de deșeuri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectivă nu este încă implementată la nivel adecvat, iar agricultura urbană este aproape inexistentă. Bucureștiul depinde încă de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente, iar economia circulară are mult de recuperat, conform raportului.
Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundatiei Comunitare București, afirmă că „Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală trebuie să ne imboldesca să acționăm în mai multe domenii pentru un oraș mai bun de trăit”. Potrivit acesteia, raportul este atât o oglindă a realității, cât și un instrument de referință pentru adoptarea de măsuri concrete, în vederea unui viitor mai sănătos pentru bucureșteni.