Parlamentul adoptă prima lege a UE pentru refacerea ecosistemelor degradate din Uniune. Țările UE vor trebui să refacă cel puțin 30% din habitatul deteriorat înainte de 2030.

Legea privind refacerea ecosistemelor în UE a fost adoptată de către Parlamentul European. Aceasta este prima lege a UE care stabilește obiective clare pentru refacerea ecosistemelor degradate în cadrul Uniunii. Potrivit acesteia, statele membre trebuie să refacă cel puțin 30% din habitatele aflate în stare precară până în 2030, 60% până în 2040 și 90% până în 2050. Noua lege stabilește, de asemenea, obiectivul de a refacerea cel puțin 20% din suprafețele terestre și maritime până în 2030 și toate ecosistemele degradate până în 2050. Legea privind refacerea naturii, convenită cu țările membre, are drept scop refacerea ecosistemelor degradate din UE. Aceasta este considerată a fi o măsură importantă pentru a atinge obiectivele UE în materie de climă și biodiversitate, precum și pentru a consolida securitatea alimentară. Potrivit acestei legi, statele membre trebuie să refacă cel puțin 30% din habitatele reglementate de noua lege, de la păduri, pajiști și zone umede, până în 2030, apoi 60% până în 2040 și 90% până în 2050. Conform poziției Parlamentului European, țările Uniunii trebuie să acorde prioritate zonelor Natura 2000 până în 2030. De asemenea, statele membre trebuie să se asigure că o zonă nu se deteriorează în mod semnificativ după ce a fost restabilită într-o stare bună. Pentru a atinge obiectivele globale ale UE, țările membre trebuie să adopte planuri naționale pentru refacerea zonelor, în care să detalieze cum intenționează să atingă aceste obiective. În ceea ce privește ecosistemele agricole, țările Uniunii vor trebui să facă progrese în ceea ce privește doi dintre trei indicatori: indicele fluturilor de câmp, ponderea terenurilor agricole cu elemente de peisaj de mare diversitate și stocul de carbon organic din solurile minerale cultivate. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a crește indicele păsărilor specifice terenurilor agricole, deoarece acestea sunt buni indicatori ai stării generale a biodiversității. Statele membre trebuie, de asemenea, să refacă cel puțin 30% din turbăriile drenate până în 2030, din care cel puțin un sfert trebuie să fie reumidificate. Aceste măsuri rămân optionale pentru fermieri și proprietarii de terenuri private. Legea mai include și o "frână de urgență", prin care obiectivele pentru ecosistemele agricole pot fi suspendate în circumstanțe excepționale, dacă reduc drastic suprafața necesară pentru a produce suficiente alimente pentru consumul în Uniune. De asemenea, legea impune progrese și în ceea ce privește ecosistemele forestiere, cerându-se plantarea a încă trei miliarde de copaci. Statele membre trebuie, de asemenea, să transforme cel puțin 25.000 km de râuri în râuri cu curgere liberă și să se asigure că nu au pierderi nete din suprafața totală de spațiu verde urban și acoperirea ladălca în zona urbană. Propunerea Comisiei a fost adoptată cu 329 de voturi pentru, 275 împotrivă și 24 de abțineri. Aceasta trebuie, acum, să fie adoptată și de Consiliu înainte de a apărea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și de a intra în vigoare după 20 de zile. Contextul acestei legi este dat de faptul că peste 80% dintre habitatele europene se află într-o stare precară. Propunerea Comisiei a fost lansată pe 22 iunie 2022, cu scopul de a contribui la redresarea pe termen lung a naturii deteriorate în toate zonele terestre și maritime ale UE, de a atinge obiectivele UE în materie de climă și biodiversitate și de a îndeplini angajamentele internaționale ale UE, în special Cadrul mondial al ONU pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal. Conform Comisiei, această lege va aduce beneficii economice semnificative, deoarece fiecare euro investit va genera beneficii de cel puțin 8 euro.