Parlamentul European a votat miercuri trimiterea Acordului UE-Mercosur la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), ceea ce va permite intrarea în aplicare provizorie a acordului conform legislației europene. Conform %source%, această decizie ridică semne de întrebare cu privire la protecția fermierilor români și a industriei europene, precum și la eficiența măsurilor de salvgardare propuse anterior.
👉 Aplicarea provizorie a acordului și competențele Comisiei Europene
În urma votului, Acordul UE-Mercosur va putea fi aplicat provizoriu, într-o formă interimară prevăzută de legislația europeană. Această etapă tehnică are rolul de a facilita comerțul, rămânând în atribuțiile Comisiei Europene și fiind sub competența exclusivă a Uniunii Europene.
Astfel, nu este necesară ratificarea acordului de către fiecare stat membru în parte, ceea ce accelerează procesul de implementare. Totuși, această procedură a stârnit controverse privind protejarea intereselor fermierilor și a industriei europene, dat fiind că anumite clauze propuse pentru sprijin nu vor mai putea fi aplicate.
👉 Impactul votului asupra fermierilor și industria agricolă europeană
Reprezentanții agriculturii românești au criticat votul din Parlamentul European, subliniind că „votul din Parlamentul European de trimitere a Acordului UE-Mercosur la CJUE este unul dat împotriva fermierilor români și a industriei europene, contra intereselor cetățenilor UE și a bunăstării acestora, pentru izolaționism”.
Ei precizează că, în aceste condiții, nu vor putea fi aplicate clauzele de salvgardare cerute Comisiei Europene și susținute de Delegația României la PPE (PNL și UDMR). Printre acestea se numără posibilitatea ca orice stat membru sau producător agricol să sesizeze Comisia în caz de perturbare a pieței, dar și măsuri rapide și transparente pentru protejarea sectorului agricol.
Clauzele care ar fi putut proteja fermierii români și europeni prevădeau și licențierea tuturor fermelor din zona Mercosur conform standardelor europene, pentru a exclude produsele sub-standard de pe piața comună. De asemenea, trebuia să existe o comisie de monitorizare a acordului organizată de Parlamentul European.
Totodată, se cereau praguri mai mici pentru intervenție rapidă în piață, controale mai stricte la importuri, o creștere a numărului de audituri și o politică de toleranță zero pentru reziduurile de pesticide. Votul a dus însă la auto-excluderea Parlamentului European din procesul legislativ până la decizia Curții de Justiție, care poate dura până la doi ani.
