Surplusul de lichiditate al băncilor din România, în creștere la 39,5 miliarde lei în septembrie
Surplusul de lichiditate al băncilor din România, în creștere la 39,5 miliarde lei în septembrie
Băncile comerciale din România au raportat un surplus de lichiditate de 39,5 miliarde de lei în septembrie, o creștere față de 37,6 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR). Această lichiditate în exces a fost plasată la BNR prin facilitățile de depozit ale băncii centrale, având o rată a dobânzii de 5,50%.
Surplusul actual reprezintă al doilea cel mai mic nivel de lichiditate din octombrie 2023, în comparație cu valoarea record de 60,7 miliarde de lei înregistrată în ianuarie. BNR gestionează cu precauție acest surplus, având în vedere necesitatea de a asigura finanțarea economiei, consumului și a Guvernului, care se estimează că va avea un deficit bugetar total de aproximativ 250 miliarde de lei anul acesta.
Recenta creștere a surplusului se corelează cu o cerere înaltă de credite din partea clienților, inclusiv a statului. Deși cantitatea de lei disponibilă în bănci rămâne peste nivelul obișnuit, BNR a permis acest exces pentru a oferi sprijin Guvernului și economiei. Datorită acestei lichidități, dobânzile la creditele de consum și cele ipotecare au scăzut, stimulând astfel economia care a înregistrat o creștere anuală semnificativă de 6-7%.
În ultima vreme, soldul creditelor de consum acordate gospodăriilor a crescut cu aproape 10 miliarde de lei, ajungând la un total de 77,41 miliarde de lei, iar creșterea a fost de 14,9% față de anul precedent. Totuși, creditarea pentru locuințe a avut o dinamică mai modestă, cu o creștere de doar 5,6 miliarde de lei în aceeași perioadă.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a subliniat recent că un risc asociat acestui surplus de lichiditate este deprecierea cursului leului. El a explicat că BNR își propune să mențină lichiditatea în piață pentru a răspunde nevoilor de finanțare ale statului, fără a afecta economia reală. Conform lui Isărescu, BNR absoarbe zilnic această lichiditate, având ca scop să nu permită generarea inflației.
Se așteaptă ca surplusul de lichiditate să rămână la niveluri ridicate până când deficitul bugetar al României va fi reglat. Această lichiditate constituie una dintre principalele surse de finanțare pentru Guvern, cealaltă fiind piețele externe. În cursul acestui an, Guvernul a împrumutat 10,2 miliarde de euro și 6,15 miliarde de dolari din piețele externe, fonduri ce se transformă ulterior în lei.
Până la sfârșitul anului, surplusul de lichiditate este prevăzut să crească, în special în luna noiembrie, când Guvernul va efectua plăți de aproximativ 17 miliarde de lei către investitorii din țară și străinătate. Acest flux de capital adăugat în sistemul bancar va influența politica monetară a BNR, care deja arată o relaxare a condițiilor financiare, în ciuda ratei dobânzii de 6,5%.
Conform sondajului BNR din august, băncile au raportat o înăsprire a standardelor de creditare pentru creditele ipotecare, dar o relaxare pentru cele de consum, anticipând totodată o creștere a cererii de credite, cu excepția celor ipotecare.
