Infrastructura feroviară și porturile fluviale necesită investiții și restructurări

Infrastructura feroviară din România are nevoie urgentă de investiții semnificative pentru a fi dezvoltată, iar tarifele trebuie să fie restructurate pentru a valorifica mai bine potențialul de transport fluvial, considerat mai ieftin și mai puțin poluant. Aceste concluzii au fost prezentate într-un studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurenței, care a analizează starea actuală a transportului pe apă în România.

Conform studiului CSDN, porturile fluviale din țară au o infrastructură slab dezvoltată, fiind neadecvate pentru un transport modern, comparativ cu alte porturi dunărene europene. În România, există 43 de porturi sau locuri de operare, dintre care 53,5% sunt gestionate de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (CN APDF SA). De asemenea, 25,6% sunt administrate de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați (CN APDM SA).

Studiul subliniază că majoritatea porturilor fluviale nu au dotări tehnice adecvate. Din cele 23 de porturi gestionate de CN APDF SA, doar 11 au avut trafic de mărfuri în perioada 2021-2023, iar 70% din trafic s-a concentrat în doar cinci porturi. Problema este agravată de faptul că 10 porturi nu dispun de facilități de operare, iar acostarea se face pe maluri naturale.

CSDN recomandă reorganizarea administrării porturilor, având în vedere ineficiența actualului sistem. "Porturile fluviale, în special cele din rețeaua TEN-T, ar trebui să fie administrate de o singură entitate", se arată în document. Această schimbare ar putea fi esențială pentru a îmbunătăți competitivitatea porturilor românești, mai notează sursa newsbucuresti.ro.

Tarifele aplicate în porturile românești sunt, de asemenea, o problemă. Analizele sugerează că acestea nu sunt atractive în comparație cu cele din alte porturi europene, iar conflictul din Ucraina a dus la o creștere semnificativă a traficului în unele zone, ceea ce a condus la reduceri semnificative ale tarifelor. De exemplu, Canalul Sulina a avut o reducere a tarifului de tranzitare cu 49,8% în 2023.

Investițiile în infrastructura portuară au fost limitate, iar în cele mai multe porturi administrate de autoritățile locale, aceste investiții sunt aproape inexistente. Doar câteva administrații locale au realizat investiții pentru dezvoltarea infrastructurii portuare.

De asemenea, CSDN subliniază importanța dezvoltării unei strategii unitare de tarifare și a unei analize eficiente privind utilizarea resurselor umane implicate în administrarea porturilor. "Rolul nostru, al autorității de supraveghere, este să ne asigurăm că aceste tarife sunt corect fundamentate", a declarat Dan Virgil Pascu, președintele CSDN.

Pe termen lung, CSDN consideră că este esențială construirea canalului București - Dunăre pentru a conecta capitala cu portul Constanța. Aceasta ar putea stimula dezvoltarea zonelor logistice și industriale, sprijinind astfel economia locală. Implementarea soluțiilor digitale integrate pentru monitorizarea transportului maritim ar putea aduce, de asemenea, îmbunătățiri semnificative în eficiența operațiunilor.