România are cel mai redus consum de fructe şi legume din Uniunea Europeană
România înregistrează una dintre cele mai mici rate de consum de fructe şi legume din Uniunea Europeană, în ciuda potenţialului agricol ridicat. Potrivit unui raport recent, aproape 75% dintre români nu consumă nici măcar o porţie de fructe sau legume pe zi, situaţie care contrastează puternic cu media înregistrată la nivelul UE27.
👉 Consumul redus afectează sănătatea şi economia
România se situează mult sub media europeană, unde doar 33% dintre cetăţeni nu consumă zilnic fructe sau legume, iar 12% ating recomandarea de cinci porţii pe zi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Doar 2,4% dintre români consumă cinci porţii pe zi, în timp ce 24% mănâncă între una şi patru porţii zilnic.
Conform raportului, acest consum insuficient este corelat cu creşterea riscurilor pentru bolile netransmisibile şi cu scăderea productivităţii. OMS recomandă cel puţin 400 de grame de fructe şi legume pe zi, iar România are cea mai mică parte a populaţiei care respectă această ţintă comparativ cu alte state europene.
👉 Producţia agricolă sub potenţialul României generează o dependenţă de importuri
Deşi România dispune de 12,8 milioane de hectare de teren agricol, reprezentând 8,1% din totalul UE27, producţia sa de fructe şi legume este sub nivelul care ar putea fi atins. Ţara asigură doar 1,9% din producţia europeană de legume şi 5,4% din cea de fructe, mult sub alte ţări din regiune precum Polonia.
Această subutilizare a terenurilor agricole menţine o dependenţă accentuată de importuri, ceea ce afectează preţurile şi, implicit, accesibilitatea acestora pentru populaţie. Astfel se formează un cerc vicios cu impact negativ atât asupra consumului, cât şi asupra economiei, arată raportul citat.
Soluţia pentru ameliorarea situaţiei constă în intervenţii coordonate între stat şi agricultori, precum şi în promovarea unei strategii naţionale care să informeze cetăţenii despre avantajele unei alimentaţii echilibrate. Aceasta ar include ţinte anuale clare de producţie şi consum.
O astfel de strategie ar putea reduce dependenţa de importuri, stabiliza preţurile la raft şi creşte accesul la fructe şi legume în special pentru gospodăriile vulnerabile, contribuind astfel la îmbunătăţirea sănătăţii publice şi a echilibrului economic.