Donald Trump amenință Nigeria cu intervenție militară din cauza violențelor jihadiste

Conflictul religios din Nigeria riscă să devină un nou front în politica externă a Statelor Unite, după ce Donald Trump a amenințat cu o intervenție militară ca răspuns la atacurile grupurilor jihadiste asupra creștinilor. Potrivit publicației The Insider, situația este tot mai tensionată, foști lideri nigerieni încearcă să prevină o invazie, iar criza umanitară agravează impactul conflictului.

👉Contextul și amenințările lui Trump privind violențele religioase

Donald Trump a avertizat că Washingtonul va sista imediat orice sprijin pentru guvernul nigerian și ar putea interveni militar pentru a elimina teroriștii islamici care comit atrocități împotriva creștinilor. Afirmările au fost făcute într-un discurs generat prin inteligență artificială și publicat pe platforma Truth Social. Criticile președintelui american vin în contextul unor crime în masă comise de grupurile jihadiste Boko Haram și aliații săi, care au declanșat apeluri către autoritățile nigeriene pentru protecție și au dus preoții locali să vorbească despre un potențial genocid.

Oficialii Nigeriei susțin că respectă libertatea religioasă și că atât creștinii, cât și musulmanii sunt victime ale terorismului. Președintele Bola Tinubu a intensificat comunicarea cu Statele Unite pentru a preveni o posibilă încălcare a suveranității țării. Totuși, Trump și-a mutat rapid atenția spre Venezuela, în timp ce violențele – inclusiv cele religioase – nu au scăzut în Nigeria.

👉Factori istorici și rădăcinile violențelor religioase în Nigeria

Nigeria se confruntă cu o situație complexă, înrădăcinată în alternanța puterii între dictaturi militare predominant musulmane din nord și guverne democratice creștine. După instalarea democrației în 1999, introducerea legii sharia în nouă state nigeriene a provocat tensiuni intense între creștinii și musulmanii locali, generând ciocniri violente cu mii de morți. Autoritățile federale au fost nevoite să accepte coexistenta paralelă a sistemelor judiciare, dar aplicarea sharia s-a extins asupra non-musulmanilor, alimentând conflictul religios.

Politicienii musulmani nordici au susținut islamizarea ca răspuns la teama de pierdere a privilegiilor și influenței în noul sistem democratic, iar legile sharia au fost adesea folosite ca instrumente pentru menținerea puterii și îmbogățire personală. În acest context, grupul jihadist Boko Haram a apărut ca o forță militantă radicală, opunându-se autorităților seculare și dorind aplicarea integrală a sharia în toată Nigeria.

Boko Haram, care s-a afiliat ISIS în 2015 sub numele Wilayat Africa de Vest, a prosperat în regiunea nord-estică, profitând de armele aduse din Libia și sprijinul rețelelor jihadiste regionale. Grupul a organizat atacuri cu mii de victime, în special creștini, și a generat milioane de refugiați într-una dintre cele mai mari crize umanitare moderne. ONU raportează zeci de milioane de subnutriți, iar numărul victimelor continuă să crească.

Intervenția militară americană este incertă, întrucât terenul de luptă este dificil, iar susținerea locală pentru jihadiști este covârșitoare. Comandamentul militar nigerian a promis să intensifice ofensiva împotriva militanților, în speranța că va împiedica o intervenție străină. Dacă va reuși, Donald Trump va putea revendica o nouă „victorie” fără implicarea forțelor americane, dar rezolvarea definitivă a conflictului rămâne departe.