Risipa alimentară în România: efecte asupra mediului și soluții pentru comunități

Reducerea risipei alimentare are un impact semnificativ asupra protecției mediului și sprijină categoriile vulnerabile, în condițiile în care în România sunt aruncate anual peste 3,4 milioane de tone de hrană, informează Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). Aceștia subliniază complexitatea problemei și necesitatea acțiunilor concertate pentru a aborda efectele asupra economiei și echilibrului social.

👉 Consum de resurse și impact asupra mediului

Reprezentanții FBAR explică faptul că fiecare aliment irosit implică și risipa resurselor necesare pentru producția sa, precum apă și energie. „Atunci când aruncăm un aliment, nu irosim doar acel produs finit, ci şi întreaga cantitate de apă, sol, muncă şi energie consumată pentru producerea, procesarea, ambalarea şi transportul lui", se arată în comunicatul organizației.

Prevenirea pierderilor alimentare contribuie la protejarea mediului și la reducerea emisiilor poluante, având și un rol crucial în îmbunătățirea accesului la hrană pentru categoriile vulnerabile. „Dincolo de latura umană, vorbim şi despre un impact economic real: reducerea pierderilor generează sisteme operaţionale mai eficiente şi un lanţ agroalimentar care funcţionează mult mai bine, pe termen lung”, adaugă reprezentanții federației.

👉 Inițiative și rolul comunităților în combaterea risipei

La nivel individual, reducerea risipei alimentare în gospodării are un impact direct asupra amprentei ecologice. „Trăim un paradox dureros: în timp ce statisticile arată că, la nivel naţional, peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt aruncate anual, avem în paralel comunităţi întregi pentru care accesul la hrană rămâne o provocare reală”, subliniază FBAR. Mai mult de 27% din populația României se confruntă cu risc de sărăcie și excluziune socială.

Rețeaua Băncilor pentru Alimente are un rol esențial în recuperarea surplusului alimentar și redirecționarea acestuia către cei care au nevoie. „Practically, transformăm o pierdere iminentă a industriei într-un sprijin concret pentru sute de mii de oameni”, explică organizația în comunicatul său.

Conform FBAR, fiecare individ poate contribui prin organizarea eficientă a alimentelor acasă și prin planificarea cumpărăturilor. De asemenea, agenții economici pot transforma surplusul de stocuri în sprijin comunitar. „Prin Legea 217/2016, companiile pot dona produsele către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilităţi fiscale importante”, se precizează în document.

De la înființare, în 2016, Rețeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 41.000 de tone de produse, autorizând distribuția a peste 76 de milioane de porții de hrană. Peste 37.000 de tone au fost salvate de la risipă, demonstrând importanța acțiunii colective în combaterea acestui fenomen.