Creșterea prețurilor la combustibili amplifică presiunile inflaționiste

Prețurile în continuă creștere la benzină și motorină afectează sectorul transporturilor, agriculturii, construcțiilor și comerțului, exacerbând astfel inflația asupra economiei și bugetelor familiilor, subliniază Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză publicată de newsbucuresti.ro. El atrage atenția asupra lanțului de scumpiri ce se propagă din cauza majorărilor la pompă și asupra impactului produs în societate.

👉 Impactul majorărilor de preț asupra economiei

Dumitru Chisăliță afirmă că „prețul la pompă crește din nou. Și va mai crește”, explicând că fiecare creștere de 10-15 bani la combustibil extinde efectele asupra alimentelor, transporturilor și construcțiilor. Potrivit analizei, în zilele de volatilitate pe piețele energetice se ridică întrebări cu privire la justificarea alinierii prețurilor interne la cele internaționale, având în vedere că o parte din combustibil iese din producția internă de țiței, care are costuri mai mici.

Chisăliță subliniază că „există o întrebare care devine din ce în ce mai greu de ignorat: este justificată alinierea integrală a prețurilor internaționale?” El susține că diferența între costul de extracție internă și prețul final poate să ducă la „captarea de rentă de criză”, ceea ce nu este neapărat legal, dar ridică dileme morale într-un context social precar.

👉 Rolul combustibilului în economie și aspecte sociale

În opinia președintelui AEI, combustibilul nu este un produs obișnuit, ci „o forță macroeconomică”. Creșterea prețului la pompă influențează direct costurile transportatorilor, fermierilor și retailerilor, transformând combustibilul într-un „multiplicator de inflație”. Această situație produce un impact sistemic asupra economiei, iar diferențele între realitatea de la pompă și bilanțurile financiare ale companiilor pot duce la tensiuni sociale.

„Această ruptură între realitatea de la pompă și realitatea din bilanț poate crea tensiune socială. Iar tensiunea socială nu dispare. Se acumulează”, avertizează Chisăliță. El amintește că există exemple pozitive din sectorul energetic în care companiile au utilizat avantajul producției interne pentru a menține prețuri competitive, precum Hidroelectrica și Romgaz.