Trenurile din România ajung tot mai greu la destinație
Trenurile din România ajung tot mai greu la destinație
Trenurile din România înregistrează întârzieri tot mai mari, având dificultăți în a atinge destinațiile la timp. În anumite zone, garniturile circulă cu o viteză medie de sub 50 de kilometri pe oră, iar pasagerii se confruntă adesea cu neplăceri și inconveniențe pe durata călătorii. Deși căile ferate necesită lucrări urgente de reparații și modernizări, numărul șantierelor deschise rămâne alarmant de scăzut.
Previziunile pentru anul 2025 sugerează că întârzierile vor deveni și mai frecvente, iar durata călătoriilor cu trenul va fi îmbunătățită doar în teorie. De exemplu, călătoria între București și Craiova, sau București și Arad, va dura cu o oră mai mult. „La începutul anilor 2000, ajungeam în București în două ore și jumătate. Speram ca, în curând, timpul să scadă la o oră și jumătate, însă acum ajungem în patru ore și jumătate,” a spus o pasageră venit din Craiova. O altă călătoare a adăugat: „Nu se poate călători în condițiile acestea. Întârzieri de 20 de minute sau chiar o oră, aproape de București.”
Viteza medie a trenurilor de călători din România este de aproximativ 45 de kilometri pe oră, în special pentru cele din categoria REGIO. Deși viteza maximă permisă este de 160 de kilometri pe oră, această limită este atinsă optional doar pe ruta București-Constanța. Problema principală nu este doar vârsta garniturilor, ci și infrastructura degradată. În România, circa 20.000 de kilometri de cale ferată au, în medie, o vechime de 45 de ani.
Lucrările de modernizare și reabilitare au progresat cu o viteză foarte lentă în ultimii ani, forțând trenurile să circule cu restricții de viteză în anumite zone. Întârzieri sunt raportate și în regiunile unde au loc lucrări, din cauză că circulația se desfășoară pe un singur fir. Până în prezent, au fost reabilitați doar 600 de kilometri din infrastructura feroviară, iar alți 1.200 de kilometri se află în proces de modernizare. Proiecte sunt în derulare și pentru alte tronsoane.
Un exemplu concret este între Chiajna și Grădinari, unde suprastructura feroviară este în reabilitare, iar un sens a fost deja refăcut. Trenurile pot circula acum cu 120 de kilometri pe oră pe acea rută. Rodrigo Maxim de la Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România a remarcat: „Până la sfârșitul anului 2027, estimăm că vom avea aproximativ 15% din infrastructură modernizată, în timp ce restul va continua să se degradeze.”
Deși pe hârtie există planuri pentru achiziționarea a 37 de trenuri noi, până acum a fost adus un singur tren anul trecut, care este în prezent în teste. Acesta ar fi trebuit să intre în circulație în decembrie 2023, dar în realitate, progresele rămân modeste.
