Surplusul de lichiditate al băncilor din România ajunge la 39,5 miliarde lei în septembrie
Surplusul de lichiditate al băncilor din România ajunge la 39,5 miliarde lei în septembrie
Băncile comerciale din România au raportat un surplus de lichiditate de 39,5 miliarde de lei în luna septembrie 2023, o creștere față de valoarea de 37,6 miliarde de lei din luna august, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Acest excedent de lichiditate a fost plasat la BNR prin intermediul facilității de depozit, cu o rată a dobânzii de 5,50%.
Acesta este al doilea cel mai scăzut surplus de lichiditate din acest an, fiind înregistrată o valoare maximă de 60,7 miliarde de lei în ianuarie. BNR gestionează cu atenție acest surplus pentru a asigura finanțarea economiei și a consumului, care influențează veniturile bugetare. Pentru anul curent, necesarul de finanțare al Guvernului este estimat la aproximativ 250 de miliarde de lei, inclusiv un deficit bugetar de circa 125-135 miliarde de lei.
Scăderea surplusului de lichiditate din ultimele luni este explicată prin cererea crescută de credite din partea clienților, inclusiv din partea statului. Comparativ cu anii anteriori, suma de bani disponibilă în bănci este totuși mai mare decât în mod obișnuit. Acest surplus a fost menținut pentru a sprijini atât Guvernul, cât și economia reală.
Ratele dobânzilor pentru creditele de consum și cele ipotecare au demonstrat o tendință de scădere în ultimul an, ceea ce a stimulat economia și consumul, înregistrând o creștere anuală alertă de 6-7%. Soldul creditelor de consum a crescut cu 9,86 miliarde de lei față de anul trecut, ajungând la 77,41 miliarde de lei, cu o rată de creștere anuală de 14,9%. Numai în luna august, soldul acestor credite a crescut cu 1,3 miliarde de lei.
În contrast, creditarea pentru locuințe a cunoscut o creștere mai modestă, cu un supliment de doar 5,6 miliarde de lei în august 2024 față de aceeași lună a anului trecut. Din acest motiv, BNR a decis să nu mai reducă ratele dobânzii spre sfârșitul anului, având în vedere creșterea cheltuielilor bugetare și riscurile de inflatie.
Contribuția consumului gospodăriilor la PIB a fost semnificativă, atingând 4,7 puncte procentuale, ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari contribuții din ultimii ani. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a subliniat recent riscurile asociate cu excesul de lichiditate, inclusiv deprecierea cursului valutar.
Surplusul de lichiditate este una dintre principalele surse de finanțare ale Guvernului, fiind acompaniat de împrumuturi externe. Anul acesta, Guvernul a împrumutat 10,2 miliarde de euro și 6,15 miliarde de dolari, iar aceste sume contribuie la formarea masei monetare.
Se estimează că surplusul de lichiditate va crește din nou în noiembrie, după estimările plăților guvernamentale, în care statul va achita aproximativ 17 miliarde de lei în octombrie. Noiembrie va fi o lună semnificativă pentru plățile guvernamentale, iar acest flux de lichiditate va influența politica monetară și condițiile financiare generale.
În concluzie, surplusul de lichiditate din bănci rămâne o realitate importantă pentru economia românească, având impact asupra stabilityții financiare și a posibilităților de împrumut pentru atât consumatori, cât și pentru Guvern.
