Soluții pentru reducerea impactului schimbărilor climatice în București

Amenajarea Centurii Verzi, extinderea pășunilor urbane, îngrijirea adecvată a arborilor, amenajarea malurilor Dâmboviței și regândirea alveolelor pentru copaci sunt doar câteva dintre măsurile propuse de specialiști pentru a diminua efectele schimbărilor climatice în Capitală, conform celor transmise de Agerpres.

Ioana Catuneanu, doctor în horticultură și consilier al primarului Capitalei pe probleme de mediu, evidențiază că, în perioada caniculară, orașul devine o "insulă de căldură urbană". “Clădirile, asfaltul și bordurile de beton absorb căldura și o emit seara, ceea ce face ca orașul să nu se răcească suficient înainte de revenirea soarelui. Una dintre măsurile importante discutate este realizarea unor perdele de protecție, adică păduri în jurul Bucureștiului. Aceasta este o soluție care trebuie adoptată pe termen mediu și lung de marile orașe”, a declarat ea.

Printre măsurile utile se numără implementarea sistemelor de irigare prin picurare pentru a utiliza eficient resursele de apă în timpul secetelor, dar și promovarea pășunilor verzi, de tipul celei din apropierea Parcului Natural Văcărești. Ioana Catuneanu menționează că o problemă majoră în București și în alte orașe din țară este tăierea necorespunzătoare a coronamentului arborilor. De asemenea, a subliniat că arborii nu trebuie toletatți anual, ci doar pomii fructiferi, iar tăierile excesive afectează rezistența arborilor.

Potrivit ei, “un arbore bine format este o protecție, nu un pericol”, avertizând că tăierile agresive pot duce la ruperea acestora în timpul furtunilor. De asemenea, este esențial să se unească alveolele și să se extindă spațiile verzi dintre ele pentru a forma benzi de vegetație care să includă arbuști și sisteme de irigare eficiente.

Specialiștii scot în evidență importanța plantării arborilor și arbuștilor rezistenți la secetă și dăunători. Grădinile comunitare ar putea reprezenta o soluție, însă este important să se consulte experți pentru a menține vegetația în condiții optime.

Asociația Parcul Natural Văcărești reamintește că, în contextul uneia dintre cele mai lungi perioade de caniculă, Bucureștiul devine "un gigant de beton", care absoarbe căldura și menține temperaturi ridicate. Reprezentanții asociației subliniază necesitatea amenajării de maluri verzi ale Dâmboviței și crearea mai multor spații verzi, bine întreținute, care să ajute la reglarea temperaturilor și să conserve apa de ploaie.

Cristian Neagoe, reprezentant al asociației, folosește datele de pe site-ul Universității din Reading pentru a sublinia evoluția temperaturii medii în orașe. Conform statisticilor, din anul 2000 s-au înregistrat doar creșteri față de perioadele anterioare. În 2023, s-a observat o creștere de aproximativ 3 grade Celsius.

El subliniază că, dacă temperatura medie depășește 1,5 grade față de perioada preindustrială, impactul climatic va fi devastator, afectând atât oamenii, cât și plantele și animalele, care nu se pot adapta rapid.

Evoluția urbanizării și diminuarea spațiilor verzi contribuie la creșterea temperaturilor, iar Neagoe menționează că, în 1990, Bucureștiul avea 23 mp de spațiu verde pe locuitor, acum existând doar 7 mp. Această scădere a fost cauzată de dezvoltările imobiliare și de retrocedările din parcuri.

Prezentând exemple internaționale, Neagoe compară Bucureștiul cu orașe europene care au implementat zone verzi, demonstrând că zonele de vegetație pot să reducă temperatura urbană cu până la 12 grade. Astfel, crearea unor parcuri și spații verzi în proximitatea locuințelor devine esențială pentru calitatea vieții locuitorilor.