România, vizată de acțiuni hibride ale Rusiei în 2024
România, vizată de acțiuni hibride ale Rusiei în 2024
În anul 2024, România a fost ținta unor acte de „sabotaj” caracteristice tehnicilor hibride utilizate de Federația Rusă, împreună cu alte state europene. Scopul acestora a fost de a testa capacitatea de apărare a țărilor NATO și de a descoperi vulnerabilitățile infrastructurii, conform raportului DIICOT pe anul precedent, citat de Agerpres.
„Pe parcursul anului 2024, atât România, cât și alte națiuni europene, au fost ținta unor diverse activități de 'sabotaj' specifice arsenalului hybrid al Rusiei, care include cazuri de spionaj, vandalism, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. De la începutul anului 2022, s-au înregistrat cel puțin 50 de incidente în 13 țări europene, ce pot fi clasificate drept operațiuni hibride rusești”, menționează DIICOT.
Procurorii din România subliniază că Rusia a schimbat strategia în ceea ce privește lansarea acestor atacuri, abandonând trimiterea agenților propri în țările NATO și optând în schimb pentru recrutarea de contractori aleatori prin intermediu aplicației Telegram, oferind diverse sume de bani. Țările afectate includ Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia. Deși majoritatea incidentelor nu au provocat victime, DIICOT atrage atenția asupra faptului că evitarea de victime nu constituie o prioritate pentru serviciile de informații ruse.
În raportul său, DIICOT afirmă că scopul acestor atacuri hibride este de a evalua pregătirea de apărare a țărilor NATO și de a identifica slăbiciunile infrastructurii, în timp ce aglomerează organele de cercetare din statele vestice.
În contextul amenințărilor teroriste, România nu se confruntă cu o amenințare concretă, dar există susținători locali ai Statului Islamic. Deși nu s-au înregistrat atacuri teroriste în anul precedent, prima sursă de radicalizare continuă să fie propaganda organizației Daesh, cu alte ideologii extremiste promovate de diverse grupuri.
„În prezent, riscul terorist este scăzut, dar există preocupări legate de evoluțiile externe și de migrarea persoanelor asociate cu entitățile teroriste. Activitățile teroriștilor din România au fost sporadice și lipsite de amploare, dar (auto)radicalizarea cetățenilor români continuă să reprezinte un risc”, au indicat procurorii.
Un alt risc potential ar putea proveni din tentativele celor care susțin entități teroriste de a traversa frontierele naționale, în timp ce contextul conflictului din Ucraina aduce noi provocări legate de posibilitatea introducerii ilegale a armelor și munițiilor în România.
În concluzie, atacatorii izolați, cunoscuți ca „lone wolves”, devin o resursă semnificativă pentru grupările teroriste, iar metodele de atac utilizate sunt adesea simpliste și ușor de replicat, ceea ce complică eforturile autorităților de a le identifica și contracara. Se observă, de asemenea, o ușoară creștere a numărului de cazuri în care instituțiile de securitate națională au raportat infracțiuni legate de divulgarea informațiilor secrete de stat.
