Moldova dorește libertate și dezvoltare, respinge extremismul
Moldova dorește libertate și dezvoltare, respinge extremismul
Miscarea pentru Dezvoltarea Moldovei a declarat că locuitorii regiunii își doresc libertate, democrație și dezvoltare, subliniind totodată nevoia de a respinge extremismul. În data de 8 decembrie 2024, România va organiza alegeri considerate de mulți ca fiind cele mai importante din istoria sa recentă. Cu toate acestea, votul va avea o semnificație deosebită pentru cetățenii Moldovei istorice.
Regiunea Moldovei se confruntă cu provocări majore, inclusiv izolare, marginalizare și sărăcie. Politicile centraliste și etatiste au dus la decuplarea Moldovei, care în trecut a fost una dintre cele mai prospere zone ale lumii românești, de la ritmul normal al evoluției economice și sociale. Miscarea pentru Dezvoltarea Moldovei, împreună cu societatea civilă responsabilă, a făcut eforturi susținute pentru a schimba aceste politici.
Aderarea la Uniunea Europeană și integrarea în NATO oferă Moldovei cadrul și instrumentele necesare pentru a face față acestor provocări. Problemele Moldovei sunt acum parte a agendei tuturor forțelor politice importante din România. Pe 7 noiembrie 2018, Parlamentul României a adoptat o lege care obligă Guvernul să construiască Autostrada Unirii (A8), menită să îmbunătățească legăturile Moldovei cu cea mai dinamică economie a Europei. O altă autostradă (A7) care conectează regiunea cu sudul țării este în prezent în construcție.
Deși fenomenul "parasutismului" politic, caracterizat prin trimiterea de către centru a unor candidați fără legături reale cu Moldova, nu a fost complet stopat, eforturile de conștientizare asupra acestei practici dă unele rezultate. Migrarea către un drum mai bun este o luptă constantă, dar majoritatea populației din Moldova este acum mai bine pregătită din punct de vedere economic, social și intelectual decât niciodată.
Centralismul continuă să reprezinte o problemă, însă se află în declin. Miscarea pentru Dezvoltarea Moldovei respinge orice tentativă de întoarcere la vechile politici centraliste și etatiste. Astfel, candidatul Calin Georgescu, cu abordările sale suveraniste-distributiviste, este văzut ca o amenințare. Aceste idei, percepute ca o combinație de național-comunism și corporatism, contestă valorile fundamentale precum democrația, drepturile și libertățile, integrarea euro-atlantică și descentralizarea.
Mai grav este că orientarea anti-occidentală și filo-rusă a lui Georgescu pune regiunea Moldova într-o situație vulnerabilă, având în vedere istoria tumultoasă cu Rusia, care a anexat o parte din teritoriu acum două secole. Pe 8 decembrie, alegătorii nu vor alege doar între doi candidați, ci între direcții complet opuse pentru Moldova. Aceasta va fi o ocazie de a vota pentru libertatea și prosperitatea regiunii, în contextul alegerii între demnitate și subordonare.
