Dificultăți pentru România în menținerea ratingului de țară
Dificultăți pentru România în menținerea ratingului de țară
România se confruntă cu provocări majore în tentativa de a păstra ratingul de țară la nivelul investment grade, care este recomandat pentru investiții, conform unei analize publicate de Reuters, citată de Agerpres. O serie de factori politici și electorali contribuie la o deteriorare a perspectivei ratingului, potrivit sursei menționate.
Cele trei agenții de rating principale din lume - S&P, Fitch și Moody's - oferă evaluări similare pentru România. Agenția S&P plasează țara noastră la nivelul BBB-, cu o perspectivă stabilă. Acest rating este ultima treaptă din categoria special destinată investitorilor. În contrast, Fitch a acordat României același calificativ, dar cu o perspectivă negativă. Moody's a evaluat România cu Baa3, echivalent cu BBB- al S&P și Fitch, de asemenea cu o perspectivă stabilă.
S&P a anunțat trei evaluări pentru ratingul României planificate pentru 2025; prima dintre acestea este așteptată pe 24 ianuarie, urmată de alte două în aprilie și octombrie.
Decizia agenției S&P de a efectua o evaluare suplimentară în ianuarie este neobișnuită, având în vedere că, în mod curent, agențiile realizează doar două evaluări pe an - în primăvară și toamnă. Această evaluare intervine după ce Fitch a decis, în decembrie, să schimbe perspectiva ratingului de la stabilă la negativă. Ratingurile furnizate de aceste agenții sunt esențiale pentru investitorii care analizează datoria guvernamentală, deoarece un rating scăzut implică costuri mai mari de împrumut pentru stat.
Analiza subliniază faptul că alegerile prezidențiale programate pentru luna mai, după anularea alegerilor din decembrie din cauza unor suspiciuni legate de interferența Rusiei, îngreunează ieșirea unui plan viabil pentru reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 8,6% din PIB, conform declarațiilor ministrului de Finanțe, Tanczos Barna.
România intenționează să obțină 13 miliarde de euro prin emiterea de obligațiuni internaționale în acest an. Totuși, în cazul în care perspectiva ratingului se va înrăutăți sau, mai grav, dacă țara ar ajunge să fie clasificată în zona „nerecomandată pentru investiții”, România s-ar putea confrunta cu dificultăți în a-și finanța datoriile.
Un studiu anterior realizat de Banca Mondială a constatat că o retrogradare a României la categoria „junk” de către cel puțin două agenții de rating ar putea crește costurile de împrumut pe termen scurt cu aproape 200 de puncte de bază în medie. Deși datoria României se află sub media din Uniunea Europeană, țara a experimentat o creștere rapidă a împrumuturilor din 2019, devenind lider în acest domeniu în cadrul blocului comunitar.
Ministrul Tanczos Barna a exprimat speranța că măsurile propuse de reducere a deficitului și diminuările de costuri din sectorul public, incluse în Legea Bugetului pe 2025, vor restabili credibilitatea fiscală a țării. România are ca obiectiv reducerea deficitului la 2,5% până în 2031, conform unui plan aprobat recent de Bruxelles. Se preconizează emiterea de obligațiuni până la trimitea Bugetului pe 2025 în Parlament.
Conform promisiunilor oficialilor, legea nu va include majorări semnificative de taxe în 2025. Totuși, majorarea impozitelor, deși puțin populară, este percepută de investitori și agenții de rating ca fiind o soluție pragmatică, având în vedere că România are a doua cea mai mică pondere a impozitelor în PIB din UE.
În final, se remarcă faptul că România a pierdut oportunitatea de a emite obligațiuni înainte de volatilitatea de pe piață generată de învestirea președintelui Donald Trump, iar costurile pentru împrumuturi au crescut comparativ cu alte state membre. De asemenea, aprobarea bugetului pe 2025 a fost întârziată, ceea ce le-ar putea afecta și mai mult situația financiară. În ultima săptămână, randamentele obligațiunilor guvernamentale pe zece ani au crescut cu 74 de puncte de bază, atingând un maxim de peste 8%, ceea ce depășește semnificativ nivelul obligatiunilor din Ungaria.
