declin alarmant al sistemului de biblioteci din românia în ultimii ani
declin alarmant al sistemului de biblioteci din românia în ultimii ani
În perioada 2020-2023, sistemul național de biblioteci din România a trecut printr-un declin semnificativ, cu efecte grave asupra accesului la cultură și educație. Potrivit datelor oficiale, numărul bibliotecilor a scăzut de la 8.829 în 2020 la 8.263 în 2023, pierzând astfel 566 de unități într-un interval de patru ani. Cele mai afectate au fost bibliotecile publice, în special cele comunale, care au fost închise în număr de 171. În multe cazuri, aceste închideri au avut loc fără respectarea legii, care interzice desființarea bibliotecilor fără desființarea unităților administrative asociate, consemnează newsbucuresti.ro. Această practică subminează dreptul constituțional la cultură și afectează comunitățile din zonele rurale, unde bibliotecile reprezintă adesea singurele centre culturale.
Degradarea fondurilor documentare reprezintă o problemă gravă, în condițiile în care, în 2023, colectiile bibliotecilor însumau 153,3 milioane de volume, în scădere față de anii anteriori. Ritmul lent de înnoire, cu o medie de circa 110 ani pentru înlocuirea unui volum, contravine recomandărilor internaționale, care indică o reinnoire la fiecare 7-10 ani. În bibliotecile școlare și comunale, achiziția de noi cărți este redusă, fiind influențată de resursele limitate și de lipsa interesului pentru actualizarea conținuturilor.
Conform unui raport citat de newsbucuresti.ro, disparityțile între mediul urban și cel rural se amplifică, deși peste 60% dintre biblioteci sunt în zone rurale, acestea dețin doar aproximativ 22% din fondul de carte. În același timp, peste 73% dintre utilizatori active provin din mediul urban. Autorii sesizează că în multe cazuri, bibliotecile din mediul rural funcționează doar formal, fără a oferi servicii și resurse de calitate, situație agravată de accesul redus la resurse digitale. Potrivit sursei menționate, colectiile electronice sunt concentrate în bibliotecile universitare, iar bibliotecile publice din mediul rural au avut în medie un singur titlu digital achiziționat în 2023, ceea ce reflectă un grad redus de digitalizare a sistemului din România.
Un alt punct critic evidențiat de experți și preluat de newsbucuresti.ro este situatia resurselor umane. Peste 52% dintre angajații din biblioteci aveau între 50 și 64 de ani, iar numai 0,7% aveau sub 25 de ani, ceea ce indică o îmbătrânire accelerată a personalului. Disparitatea între urban și rural în distribuția personalului calificat limitează și mai mult dezvoltarea serviciilor bibliotecilor din zonele dezavantajate. Lipsa unor politici coerente pentru formarea și păstrarea tinerilor specialiști avertizează asupra riscului de colaps în competențele instituționale în viitor.
Conform specialiștilor, toate aceste probleme ar putea fi remediate doar prin investiții strategice și reforme structurale. În ciuda acestor dificultăți, sistemul a înregistrat o creștere ușoară în 2023 a numărului de utilizatori activi și a volumelor împrumutate, semn al rezilienței și relevanței bibliotecilor. Totuși, fără o strategie națională clară și alocări financiare consistente, aceste tendințe pozitive se pot inversa, avertizează Comisia Națională a Bibliotecilor, care cataloghează bibliotecile drept infrastructură critică de interes public. Potrivit aceleiași surse, este esențial să se ia măsuri pentru digitalizare, reformarea cadrului legislativ și creșterea calității resurselor umane.
