Dreptul, momentul de cotitură din istoria României din 23 august 1944

Aniversarea a 81 de ani de la 23 august 1944 marchează un moment important în istoria României, când regele Mihai I a decis să înlăture și să aresteze maresalul Ion Antonescu, prim-ministru și "Conducător al Statului". Acest eveniment, cunoscut drept "Lovitura de stat de la 23 august", a avut un impact semnificativ în desfășurarea celui de-Al Doilea Război Mondial pentru țara noastră. Pentru mai bine de patru decenii, această dată a fost celebrată ca zi națională și rămâne un simbol puternic în istoria modernă a României.

Conform digi24.ro, în contextul situației militare critice din martie 1944, cu trupele sovietice în nordul Moldovei, regele Mihai a acceptat planul opoziției politice de a-l înlătura pe Antonescu prin forță, dacă acesta refuza să semneze un armistițiu cu Națiunile Unite. Deoarece Antonescu s-a opus categoric capitulării, regele a decis să-l demită și să-l aresteze, aliniindu-se astfel în alianță cu aliații. La acea vreme, Antonescu fusese numit de regele Carol al II-lea prim-ministru în septembrie 1940, fiind apoi reconfirmat de Mihai I, însă în 1944, suveranul a trecut la acțiune.

Evenimentul de la 23 august a fost urmat de ruptura cu Puterile Axei, anunțând încetarea ostilităților împotriva Anglo-Americanilor și declarația de război Germaniei și Ungariei. Cu toate acestea, potrivit sursei citate, documentul oficial de armistiu cu Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Sovietică nu a fost semnat decât la 12 septembrie 1944 la Moscova. În timpul acestor trei săptămâni, România a fost încă considerată formal stat inamic, deși armata lupta deja împotriva trupelor Axei.

Acest act a reprezentat și recuperarea Transilvaniei de Nord, teritoriu pierdut în 1940 prin Dictatul de la Viena. În schimb, Cadrilaterul a rămas în patrimoniul Bulgariei, iar Basarabia și Bucovina de Nord, cedate Uniunii Soviete în 1940, au rămăsese sub control sovietic. La plan militar, întoarcerea armelor a accelerat ofensiva aliată către centrul Europei; armata română a luptat pe teritoriul național, apoi în Ungaria și Cehoslovacia, încheind campania în mai 1945.

Regele Mihai a fost implicat activ în pregătirea acestei schimbări. În iunie 1944, a avut loc o întâlnire importantă cu liderii opoziției, printre care Iuliu Maniu și Constantin I.C. Brătianu, pentru a conveni asupra schemelor de ieșire din război și înlăturare a lui Antonescu. La 20 august 1944, a avut loc o reacție sovietică pe front, iar în noaptea de 22 spre 23 august, blocul politic de opoziție s-a reunit la Palat pentru ultimele discuții.

Dimineața zilei de 23 august a fost marcată de întâlnirea regele cu Ion Antonescu, pe care Mihai l-a informat despre situația critică de pe front și despre nevoia încheierii armistițiului. Antonescu a refuzat, iar regele a ordonat arestarea sa, iar ulterior, a anunțat în direct la radio alăturarea României la forțele Aliaților și formarea unui guvern de unitate națională.

Conform Digi24, evenimentul a avut și un impact militar, contribuind la recuperarea Transilvaniei de Nord, teritoriu pierdut în 1940. În plus, România și-a reluat poziția de țară aliată, luptând inclusiv în Ungaria și Cehoslovacia, până în mai 1945, când unitățile române au eliberat localități apropiate de Praga.

Istorici români și regele Mihai au discutat ulterior despre aceste evenimente. În perioada comunistă, însă, 23 august a fost redenumit și promovat ca un moment de "eliberare socială și națională", devenind Ziua Națională a României, schimbare intenționată de conducerea regimului pentru a marca propriile interese politice. Abia după căderea comunismului, istoricii și fostul monarh au clarificat adevărata semnificație a zilei de 23 august și impactul său durabil asupra istoriei naționale.