obiceiurile românilor legate de resturile alimentare și impactul cultural asupra risipei alimentare
obiceiurile românilor legate de resturile alimentare și impactul cultural asupra risipei alimentare
În România, gestul de a cere mâncarea rămasă la pachet poate părea simplu sau chiar rușinos pentru unii. Totuși, într-o societate în care risipa alimentară devine o problemă acută, acest act poate fi interpretat drept o formă de responsabilitate. Conform unui sondaj recent realizat de Bookingham în colaborare cu Except Friday, doar 7% dintre români obișnuiesc să ia întotdeauna resturile acasă, procentul fiind și mai mic, doar 2%, în rândul persoanelor sub 25 de ani.
Potrivit statisticilor, aproape 70% dintre români consideră că păstrarea resturilor ar trebui să fie o practică obișnuită, dar totuși mulți evită să o facă. În special tinerii, conform unor surse citate de newsbucurești.ro, evită deseori să ceară mâncarea rămasă, iar normele sociale și percepția despre rușine joacă un rol important în această alegere. Mulți tineri consideră că ideea de a lua acasă resturi este asociată cu sărăcia, în timp ce generațiile mai în vârstă, precum seniorii, se comportă diferit.
Cristian Cristea, consultant în domeniul HoReCa, explică că pentru aceste persoane, în special pentru cei peste 65 de ani, obiceiul de a cere resturile a fost adesea interiorizat, fiind legat de respectul pentru mâncare, fiind un obicei transmis din generație în generație. În contrast, tinerii au crescut într-un context al abundentei, unde păstrarea resturilor poate fi văzută ca un semn de statut social sau de bunăstare.
La nivel european, problema risipei alimentare este considerată de asemenea alarmantă. Conform datelor Comisiei Europene, în 2020, țările membre au produs aproximativ 59 de milioane de tone de risipă, iar gospodăriile sunt responsabile pentru peste jumătate din această cantitate. Acest fapt evidențiază nevoia de schimbare culturală și practică la nivel european, notează și publicația The New York Times, citată de newsbucurești.ro. În restaurantele din New York, tinerii devin tot mai reticenți în a lua mâncarea rămasă, în timp ce persoanele în vârstă și familiile continuă să pratique această obicei cu responsabilitate.
Rezultatele studiului indică faptul că, în România, în ciuda conștientizării generale asupra risipirii alimentare, comportamentul real rămâne diferit. Motivele pentru care românii refuză să ia acasă resturile sunt adesea legate de percepții negative, precum faptul că nu le place ideea de resturi sau consideră că mâncarea nu mai este bună a doua zi. Doar 12,3% mărturisesc că se simt rușinați dacă cer resturile, iar lipsa unui ambalaj potrivit sau grijile legate de transport sunt motive mai puțin menționate, de sub 7%.
Studiul arată că, în medie, doar 3,5 din 5 părinți cu copii iau în considerare această practică, în vreme ce aproape 40% din mai în vârstă afirmă că fac acest obicei frecvent. Ei recunosc că acest comportament a fost învățat din tradiție și din experiențele anilor '80, când penuria alimentară era frecventă. Adriana Sohodoleanu, sociolog, menționează că pentru aceste generații, respectul pentru mâncare a fost încă din copilărie și nu se aruncă alimentele, în timp ce tinerii, crescuți într-un mediu al consumerismului, pot vedea excesul ca pe o formă de bunăstare.
Potrivit datelor oficiale, în România, legea obligă restaurantele să ofere clienților posibilitatea de a lua acasă mâncarea rămasă, dar adoptarea în practică a acestor măsuri este încă limitată. Cristea subliniază că restaurantele pot contribui active, colaborând cu ONG-uri sau ajustând porțiile pentru a reduce risipa. Potrivit celor mai recente date, studiul a inclus peste 400 de persoane din toată țara, reflectând diverse categorii sociale și demografice, iar rezultatele indică faptul că schimbarea culturală este esențială pentru reducerea risipei alimentare, transmite newsbucurești.ro.
