Modificări importante în Codul Fiscal pentru întreprinderile mici, adoptate de Guvern
noi reguli pentru IMM-uri în legea fiscală
Guvernul a aprobat recent o ordonanță de urgență care aduce schimbări majore în Codul Fiscal, cu scopul de a sprijini întreprinderile mici. Aceste măsuri sunt parte a implementării Directivei europene 2020/285, menită să armonizeze fiscalitatea în Uniunea Europeană și să reducă birocrația pentru microîntreprinderi.
Potrivit informațiilor citate de newsbucuresti.ro, noile reglementări permit firmelor mici cu cifră de afaceri sub 395.000 de lei să beneficieze de un regim special de TVA pentru operațiunile efectuate în alte state membre ale UE. Aceste firme nu vor colecta TVA pentru livrări și servicii, însă nici nu vor putea deduce TVA-ul aferent achizițiilor, dacă nu depășesc anumite plafoane.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, notează că aceste măsuri facilitează concurența loială și creșterea digitalizată a sistemului fiscal românesc. El adaugă că, astfel, antreprenorii autohtoni vor putea opera la același nivel cu companiile din alte state membre.
Se simplifică procesul pentru înregistrarea în scopuri de TVA
Conform sursei citate, persoanele juridice care depășesc plafonul de scutire de 300.000 de lei în august 2025 nu trebuie să solicite înregistrarea TVA decât dacă ating plafonul anual de 395.000 de lei. Dacă această cifră este depășită, vor avea termen până pe 10 septembrie 2025 pentru a se înregistra și a aplica regimul normal de taxare.
Persoanele înregistrate anterior acestei date pot cere scoaterea din evidență pentru a beneficia de regimul de scutire, dacă nu au depășit plafoanele de 2024 și 2025. Solicitările de la organele fiscale pot fi depuse între zilele de 1 și 10 ale fiecărei luni, iar decizia de anulare devine efectivă de la data comunicării. Potrivit newsbucuresti.ro, aceste măsuri vor ajuta firmele să își gestioneze mai ușor statutul fiscal și să reducă costurile administrative.
De asemenea, se stabilește că serviciile digitale prestate electronic vor fi impozabile în locul unde clientul are domiciliul sau reședința obișnuită, pentru a alinia legislația națională cu Directiva europeană privind locul prestării serviciilor virtuale.
Potrivit noteaza, aceste măsuri urmăresc crearea unui cadru legal clar și modern, care să asigure o concurență echitabilă și o fiscalitate adaptată noilor tehnologii și piețe.
Platforma europeană ESAP pentru accesul la informații financiare
Un alt punct important al legii aprobate astăzi este crearea Punctului Unic de Acces European (ESAP). Aceasta platformă digitală centralizată va oferi investitorilor informații despre emitenti, administratori de fonduri și alte entități financiare din întreaga Uniune. Legea transpune astfel în legislație directivele UE și facilitează accesul gratuit și nondiscriminatoriu la datele financiare.
Simultan, actul normativ introduce măsuri pentru simplificarea emiterii de obligațiuni, permițând consiliilor de administrație să aprobe emisiuni fără a organiza Adunări Generale Extraordinare, dacă respectă anumite reguli. Aceste schimbări urmăresc creșterea lichidității pieței și atragerea de capital românesc și european.
De asemenea, proiectul de lege întărește guvernanța corporațiilor prin clarificarea criteriilor de independență pentru membrii comitetelor de audit și prin impunerea unor reguli de transparență mai stricte pentru tranzacțiile cu părți afiliate. Masura are scopul de a îmbunătăți încrederea investitorilor și de a proteja drepturile acestora.
Protecția angajaților ASF și încurajarea responsabilității
Un alt aspect important este asigurarea protecției juridice pentru membrii și angajații Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Potrivit sursei, legea prevede că aceștia nu vor fi trași la răspundere pentru acțiuni realizate cu bună-credință și fără neglijență, ceea ce va contribui la consolidarea independenței și eficienței instituției.
Aceste măsuri se înscriu în planul de aderare al României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), subliniază newsbucuresti.ro. În acest mod, România își întărește poziția pe piața de capital și își modernizează cadrul legal pentru a fi mai prietenos cu investitorii și pentru a stimula creșterea economică.