Declic salută decizia ICCJ privind conduita sub influența substanțelor interzise
Declic salută decizia ICCJ privind conduita sub influența substanțelor interzise
Comunitatea Declic a exprimat sprijin pentru hotărârea Completului de dezlegare a unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), prin care s-a stabilit că a fi sub influența substanțelor interzise nu înseamnă doar prezența unor reziduuri în organism, ci trebuie demonstrată afectarea capacității de a conduce. Această decizie impune ca procurorii să se bazeze pe expertizele medicilor legiști în astfel de cazuri.
”Decizia de astăzi a judecătorilor este obligatorie pentru toate instanțele și contribuie la salvarea de la condamnare a șoferilor nevinovați”, a declarat Cătălina Hoparteanu, coordonatoarea campaniei Declic intitulate 'Nu mai pedepsiti soferi nevinovati, schimbati legea'. Peste 34.000 de persoane au semnat petiția inițiată de Declic, subliniind nevoia de reformă în acest domeniu.
Comunitatea Declic, împreună cu specialiști din domeniul medical, continuă demersurile pentru a introduce în Codul Penal anumite praguri care să ofere claritate celor care se află sub tratament sau consumă medicamente ce pot afecta aptitudinile de conducere. Cu ajutorul criminologului Vlad Zaha, medicului legist Gabriel Gorun și psihiatru Eugen Hriscu, subiectul conducerii sub influența substanțelor interzise a fost adus în atenția publicului, explicându-se ce înseamnă, de fapt, a fi sub influență.
”Decizia ICCJ contribuie la dezvoltarea unei politici antidrog echitabile. Cei afectați realmente de substanțe trebuie să fie sancționați conform legii, dar cei care au doar reziduuri de substanțe din medicamente sau tratamente care nu le influențează capacitatea de conducere nu ar trebui pedepsiți penal”, a spus Vlad Zaha.
În urma acestei decizii, va fi necesară crearea unei metodologii care să standardizeze expertizele medico-legale. Gabriel Gorun a adăugat că această acțiune restabilește importanța expertizei medico-legale, care nu a fost întotdeauna luată în considerare în anchete, iar evaluările acesteia de către organele judiciare erau adesea aleatorii.
Psihiatrul Eugen Hriscu a subliniat că această decizie susține perspectiva că problema consumului de droguri trebuie privită dintr-o perspectivă medicală, invitând Ministerul Sănătății să se implice activ în această problemă, după o absență de peste 20 de ani.
Peste 300 de oameni au expus judecătorilor de la ICCJ, în lunile septembrie și decembrie, poveștile lor personale legate de impactul negativ al lipsei unor limite clare pentru a determina când un șofer este cu adevărat sub influența substanțelor interzise. Aceste acțiuni au completat un Amicus Curiae depus de Comunicatea Declic la ICCJ în luna august, solicitând respectarea opiniilor medicilor legiști.