Update 2 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Un studiu recent realizat de Visa arată că românii care nu pot diferenția conținutul fals generat de inteligența artificială (AI) de cel real sunt de peste cinci ori mai vulnerabili la fraude digitale, pierzând anual peste 800 milioane de lei din cauza escrocheriilor online. Conform %source%, această situație subliniază necesitatea intensificării colaborării între toți actorii implicați pentru a proteja consumatorii și a susține securitatea tranzacțiilor online.
Potrivit studiului Visa, 71% dintre românii care nu recunosc conținutul fals sunt expuși riscului de fraudă, în comparație cu doar 13% dintre cei care îl identifică corect. Escrocheriile digitale cauzează pierderi economice semnificative, iar victimele împart nu doar pierderi materiale, ci și un cost emoțional important. Ele cheltuiesc în medie 731 de lei pentru fiecare incident fraudulos și un sfert dintre ele petrec mai mult de 24 de ore pentru a soluționa problemele apărute.
De asemenea, stresul și anxietatea generate afectează productivitatea, iar 37% dintre utilizatorii afectați evită să mai efectueze achiziții online. Acest context crește importanța colaborării și a implementării de măsuri eficiente pentru restabilirea încrederii în tranzacțiile electronice și platformele comerciale.
Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România, subliniază că inteligența artificială contribuie major la dezvoltarea experiențelor personalizate și a eficienței operaționale, dar este și un instrument folosit de infractori pentru înșelăciuni, amplificând riscurile în mediul online. „A devenit din ce în ce mai ușor să confundăm falsul cu realitatea, consecințele în viața reală fiind pierderea de bani, timp și încredere”, a declarat aceasta.
Studiul evidențiază că românii care distribuie conținut fără să-l verifice sunt mai expuși fraudelor (37%) comparativ cu cei care verifică înainte de distribuire (30%). Rutina zilnică ce presupune consumul impulsiv al conținutului generat cu AI sau relația fragilă față de verificarea informațiilor creează vulnerabilități exploatate rapid de infractori.
Visa a investit în ultimii cinci ani 13 miliarde de dolari în tehnologii și infrastructură pentru prevenirea fraudelor, folosind instrumente AI încă de la începutul anilor ’90 pentru a proteja ecosistemul de plăți. Compania susține că astfel previne anual pierderi de peste 40 miliarde de dolari la nivel global, contribuind direct la scăderea ratelor de fraudă.
În același timp, pentru aproape 80% dintre consumatorii români, securitatea este cea mai importantă calitate în plățile online, iar 90% dintre aceștia ar prefera soluții care să le ofere un plus de protecție. Această tendință reflectă preocuparea tot mai mare pentru siguranța în tranzacțiile digitale, într-un peisaj digital extrem de dinamic și complex.
Kaufland România publică programul de funcționare al magazinelor sale în perioada sărbătorilor de iarnă 2025, oferind detalii clare pentru clienți privind orarele în zilele de sărbătoare și în preajma acestora. Conform informațiilor transmise, programul variază în funcție de zi și locație, inclusiv pentru hipermarketul din Sibiu Mall.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) subliniază importanța testării și preparării termice corecte a cărnii de porc sacrificată în gospodării în perioada sărbătorilor de Crăciun. Potrivit instituției, consumul cărnii crude sau insuficient preparate termic crește riscul de infectare cu parazitul Trichinella, care poate provoca boala trichineloză.
Parlamentul European a adoptat marți noi norme menite să ofere mai multă flexibilitate și sprijin financiar fermierilor în aplicarea politicii agricole comune (PAC) a Uniunii Europene. Hotărârea vine după un acord preliminar încheiat în noiembrie 2025 între negociatorii Parlamentului și Consiliului, fiind aprobată cu o largă majoritate, arată %source%.
Supermarketul online Sezamo prezintă cinci tendințe majore care vor contura piața alimentară în 2026, pe fondul unei migrări accelerate către cumpărăturile online. Datele Sezamo arată o creștere a interesului pentru produse ready-to-eat și ready-to-cook, integrarea inteligenței artificiale în planificarea meselor, precum și o schimbare a comportamentului consumatorilor români, care solicită soluții nutriționale funcționale și branduri proprii cu standarde clare de calitate.
