Theodor Stolojan spune că măsurile Guvernului Bolojan nu echivalează cu o reformă reală
Update 11 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Fostul premier Theodor Stolojan afirmă că intervențiile Guvernului Bolojan nu reprezintă o reformă adevărată, deoarece nu presupun o regândire a sistemelor publice. El susține, într-un interviu pentru Digi24, că reducerea cheltuielilor publice întâmpină opoziția unei „coterii transpartinice” care blochează orice încercare de eficientizare la nivel local și central.
👉Credibilitatea României depinde de respectarea angajamentelor privind deficitul bugetar
Potrivit lui Theodor Stolojan, credibilitatea României pe piețele financiare depinde de respectarea angajamentului față de Uniunea Europeană privind reducerea deficitului bugetar la sub 3% în perioada 2025-2031. El subliniază trei căi pentru atingerea acestui obiectiv, printre care creșterea economică, ajustarea impozitelor și ordonarea cheltuielilor bugetare.
Fostul premier consideră că măsurile guvernamentale actuale, precum creșterea TVA-ului și impozitele suplimentare pe case și mașini, nu sunt suficient de sustenabile și nu constituie o reformă profundă. El explică: „Reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației publice nu înseamnă reformă. Este o măsură care nu e sustenabilă în timp.” De asemenea, Stolojan evidențiază că fără o reorganizare temeinică a funcționării sectoarelor publice, presiunile vor reapărea mereu.
👉Exemple concrete de disfuncționalități din sistemele publice românești
Stolojan citează un proverb românesc și o expresie a lui Titu Maiorescu pentru a ilustra dificultățile în eficientizarea instituțiilor: „România e țara unde aranjamentul bate regulamentul” și „țara formelor fără fond”. El subliniază nevoia de sisteme publice adaptate realităților economice, dar care să funcționeze cu adevărat în beneficiul societății.
El dă exemple concrete de disfuncționalități: sistemul de justiție, în care independența este afectată, spitalele dotate cu aparatură scumpă, dar fără personal calificat pentru a o folosi, și rețeaua energetică care importă energie din cauza întârzierii punerii în funcțiune a centralei pe gaze naturale de la Iernut, programată inițial pentru 2019.