Sfânta Teodora de la Sihla, prima femeie cuvioasă prăznuită în România, comemorată pe 7 august

Pe data de 7 august, credincioșii ortodocși o sărbătoresc pe Sfânta Teodora de la Sihla, cea mai cunoscută femeie cuvioasă din țară, considerată sfânt în Biserica Ortodoxă Română. Această zi este dedicată vieții sale exemplare, caracterizată prin retragere în singurătate, rugăciune neîntreruptă și lepădare de lucrurile lumii. În special în zona Neamțului, sărbătoarea este marcată și de tradiții populare ce vorbesc despre respectul și admirația față de această figură spirituală.

Sfânta Teodora a fost canonizată oficial de biserică în anul 1992, iar de atunci este considerată ocrotitoarea femeilor care aleg viața monahală și celor care caută echilibrul spiritual în fața încercărilor vieții. Potrivit Digi24.ro, ea s-a născut în satul Vânători, județul Neamț, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, într-o familie credincioasă. Din cauză că nu și-a dorit să fie căsătorită, Teodora, după o scurtă căsătorie cu un bărbat din Ismail, a ales calea monahală.

Aceasta a intrat în viața călugărească la Schitul Vărzărești, din Vrancea, iar apoi, împreună cu soțul său, s-au retras în munți, după ce schitul a fost ars de turci. În munții Vrancei, Teodora a dus o viață de aspră nevoință, în rugăciune și post, în izolare față de lume, scrie citează sursele. În urma unei descoperiri divine, Sfânta Teodora a fost instruită să meargă în zona Neamțului, unde a fost binecuvântată de egumenul Sihastriei, ieroschimonahul Varsanufie, și a fost lăsată pe îndrumarea duhovnicească a starețului Pavel.

După moartea duhovnicului său, ea a rămas singură în pustiu, într-o colibă modestă, trăind doar cu ce aduce natura. În vremuri de tulburări, când turcii au invadat din nou zona, sfânta s-a retras în pestera unde obișnuia să se roage, fiind salvata de o minune divină: stanca din fundul pesterii s-a despicat, oferindu-i un adăpost sigur. În această peșteră și-a petrecut ultimii ani, în rugăciune și singurătate, iar astăzi, locul este vizitat de pelerini din toată țara, fiind considerat santuar de credință și ocrotire divină.

Citește mai mult pe digi24.ro, potrivit căruia trupul Sfintei Teodora a rămas ascuns în peșteră până după 1830, când moaștele sale au fost așezate în schitul Sihla. În toate aceste decenii, moaștele au fost transferate în Ucraina, la Lavra Pesterilor din Kiev, în timpul unui acord între familia domnitorului moldovean Mihail Sturza și mănăstirea din Kiev. În prezent, aceste odoare sunt păstrate într-o raclă ce poartă inscripția „Sfânta Teodora din Carpati” sau „Sveti Teodora Carpatina”, fiind recunoscută pentru puterea sa de a ajuta și ocroti credincioșii.

În fiecare an, pe 7 august, în bisericile din Moldova se oficiază Sfânta Liturghie și slujbe speciale în cinstea Sfintei Teodora. Femeile credincioase aprind lumânări și tămâie acasă, cerând ajutor pentru problemele lor cotidiene și pentru suflet. De asemenea, se practică milostenii în numele sărmanilor, mai ales pentru femeile fără copii sau bolnave.

Sfânta Teodora este considerată ocrotitoarea femeilor care au ales viața spirituală și singurătatea. Credincioșii speră ca rugăciunile lor, adresate sfintei, să aducă liniște, sănătate și binecuvântare familiilor, mai conțează conform sursei menționate.