Nicusor Dan, primele trei luni de mandat ca președinte al României

Nicusor Dan și-a început mandatul de președinte al României pe 26 mai, concentrându-se inițial pe formarea unui nou guvern. În primele zile, prioritatea sa a fost organizarea discuțiilor pentru stabilirea unor liste de miniștri, însă ulterior și-a menținut o poziție rezervată în privința implicării în politica internă. Analistii consultați de digi24.ro notează că acesta s-a focusat mai mult pe prezentarea unei imagini „umane” a președinției, în timp ce pe plan extern a adoptat o politică mai conservatoare.

Potrivit unor surse, Nicusor Dan a convocat consultări cu partidele parlamentare abia la 28 mai, adică la două zile după preluarea mandatului, pentru a discuta despre situația economică și formarea guvernului. Până pe 23 iunie, când guvernul Bolojan și-a depus jurământul, președintele a evitat grabă în numirea premierului și a continuat consultările cu diferite partide, notează digi24.ro.

Critici au început să apară chiar din interiorul coaliției de guvernare, unii politicieni considerând că Nicusor Dan nu susține public reformele promovate de Executiv. Ciprian Ciucu, de exemplu, afirmă că „mi s-ar părea corect ca președintele să susțină aceste reforme”. Analistul politic Andrei Taranu spune că, deși Nicusor Dan a avut un rol important în formarea guvernului, s-a retras, apoi, din problemele interne, lăsând premierul singur în discuții precum cele despre pachetul fiscal.

Pe plan extern, președintele a participat la Summitul formatului B9 la Vilnius, discuții despre NATO pe flancul estic și sprijin pentru Ucraina, scrie digi24.ro, citând surse. În continuare, a luat parte la Summitul NATO de la Haga, unde a discutat despre menținerea militarilor americani în România și a strâns mâna cu Donald Trump. În iunie, Nicusor Dan a participat și la reuniunea Consiliului European și a făcut vizite în Republica Moldova, făcând publice fotografii alături de Maia Sandu la un festival.

Analistul George Jiglau menționează, conform digi24.ro, că președintele pare să fi făcut un pas înapoi pentru a nu submina autoritatea premierului Ilie Bolojan. „A intrat în mandat asumându-și, cot la cot cu Bolojan, măsurile fiscale. Dar cred că nu vrea să împartă responsabilitatea, fie ea bună sau rea”, adaugă el. De asemenea, Taranu afirmă că Nicusor Dan rămâne un model de președinte „absent”, cu limite constituționale care îi restricționează puterile, adăugând că „ne-am obișnuit cu președinți ca Iliescu sau Băsescu”.

În privința relațiilor internaționale, Nicusor Dan a avut mai multe vizite externe, inclusiv în Austria, unde a fost însoțit de familie. El a participat și online la discuțiile liderilor europeni, în contextul tensiunilor dintre SUA și Rusia, după întâlnirea Donald Trump – Vladimir Putin din Alaska. Cu toate acestea, politologul Taranu remarcă faptul că nu s-a adus nicio schimbare majoră în politica externă a țării, în condițiile în care România are nevoie de o perspectivă reformatoare.

Conform lui Jiglau, Nicusor Dan a fost activ în chestiuni precum războiul din Ucraina, relația cu UE și NATO. Deși a lipsit din unele întâlniri importante din Washington, a fost prezent la forumurile europene. În comparație cu fostul președinte Klaus Iohannis, el încearcă să arate o față mai personală, inclusiv prin apariții în familie la evenimente oficiale, menționează Andrei Taranu.

Totuși, analistul avertizează că apropierea de grupuri conservatoare și religioase stârnește neliniște în rândul electoratului progresist, susținând că societatea românească este foarte divizată. „Oricum, societatea noastră e foarte tensionată. Alegerea lui Nicusor Dan de a se apropia de anumite cercuri nu este cea mai bună în ochii celor care nu l-au votat”, conchide Taranu, citând digi24.ro.