Farmacia universitară Gaudeamus din Târgu Mureș, criticată pentru lipsa limbii maghiare

Viceprimarul orașului Târgu Mureș, Kovacs Mihaly Levente, împreună cu consilierii locali ai UDMR, au trimis o scrisoare deschisă rectorului Universității de Medicină, Leonard Azamfirei, acuzând lipsa limbii maghiare din farmacia recent inaugurată Gaudeamus. În document, aceștia susțin că în toate materialele, inscripțiile, vitrinele și discursurile de la eveniment, limba maghiară nu a fost prezentă, fapt considerat o excludere intenționată a comunității maghiare din oraș.

Potrivit UDMR, această situație încalcă drepturile lingvistice și drepturile fundamentale ale comunității maghiare, amintind că utilizarea limbii maghiare este protejată atât de Codul administrativ, cât și de Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. „Folosirea limbii maghiare nu reprezintă un gest de bunăvoință, ci un drept al acestei comunități,” conchideau autorii scrisorii, citați de digi24.ro.

Reprezentanții UDMR afirmă că farmacia are ca obiectiv sprijinirea studenților și oferirea de experiență practică. În opinia lor, promovarea unilaterală a unei singure limbi într-un mediu multicultural nu ajută și nu este de dorit. Ei consideră că lipsa elementelor bilingve din farmacie și neasigurarea comunicării în limba maghiară la deschidere reprezintă o încălcare a egalității.

Aceștia cer rectorului Azamfirei să ia măsuri rapide pentru ca toate semnele și materialele informative din farmacie să fie bilingve, iar comunicarea cu clienții să se poată face în limba maghiară. În plus, solicită ca universitatea să transmită un mesaj clar comunității maghiare, asigurând că nu va deveni un instrument al discriminării. În concluzie, semnatarii adaugă că ignorarea limbii maghiare nu mai poate fi justificată și echivalează cu negarea identității și demnității unei întregi comunități.

Conform unor declarații făcute anterior de rector, Azamfirei anunța pe 25 iulie, pe Facebook, inaugurarea primei farmacii universitare din România, la Târgu Mureș. Acesta menționa atunci că proiectul reprezintă o punte între știință, educație și comunitate, fiind un model de servicii farmaceutice bazate pe dialog și încredere, precum și o măsură de reparare simbolică a imaginii profesiei de farmacist, adesea percepută doar ca un rol comercial.