Dezastrul de la Praid, cauzat de inactiunea și neglijența autorităților, în centrul audierilor din Comisia pentru mediu
Dezastrul de la Praid, cauzat de inactiunea și neglijența autorităților, în centrul audierilor din Comisia pentru mediu
Audierile din Comisia pentru mediu, organizate recent la solicitarea deputatei USR Diana Buzoianu, au scos la iveală lipsa de responsabilitate și incompetenta celor care au trebuit să gestioneze situația la Praid. În timpul discuțiilor, s-a evidențiat faptul că nici Salrom, nici Apele Române nu și-au îndeplinit atribuțiile în mod eficient, fapt care a condus la agravarea situației. Mai mult, directorul general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, nu a participat la aceste audieri, deși confirmase inițial prezența, iar ședința a fost chiar amânată la solicitarea sa pentru ca toți să poată fi prezenți. Potrivit declarațiilor, reprezentantul Apele Române a menționat că se ia în calcul inclusiv scenariul prăbușirii planșeului, iar estimarea pentru reluarea temporară a alimentării cu apă în zonele afectate este de cel puțin o lună.
La audiere au participat online oficiali de la Apele Române, precum Sorin Rindasu, director Departament situații de urgență, și directorii Salrom, Marius Gubernat și Nicolae Soltuz. Reprezentanții Salrom au recunoscut că nu au instalat stațiile de monitorizare recomandate încă din studiul din 2007 și au insistat că au realizat doar lucrări minime în ultimii ani, deși analiza arăta pericolul iminent. La întrebările despre modul în care a fost câștigată licitația din 2025 de o firmă cu puțină experiență în domeniu, aceștia au răspuns că au această posibilitate legală, deși bugetul nu fusese făcut public anterior.
Nota publicația newsbucurești.ro că, potrivit deputatei USR, lipsa prezenței directorului Salrom și răspunsurile vagi ale celorlalți oficiali sunt motive pentru care acesta ar trebui să nu mai ocupe această funcție. „Răspunsurile și lipsa asumării răspunderii sunt semne că trebuie schimbată conducerea”, a declarat Buzoianu.
Printre principalele întrebări ale comisiei s-au numărat situația actuală a zonei, riscurile de surpare a salinei și staționarea masivă a apelor, precum și măsurile care ar fi trebuit luate după studiul din 2007, ce semnala deja probleme grave. Se observă că digurile proiectate să suporte un debit aproape dublu față de cel din 2025 nu au fost construite așa cum trebuie, iar răspunderea pentru această situație pare să fie pasată unor familii de castori, conform afirmațiilor celor de la Salrom.
Reprezentanții autorităților au fost chestionați și despre procesele de selecție a firmelor pentru execuția proiectelor, constatându-se lipsa de experiență a unora dintre acestea în lucrări hidrotehnice. În plus, depopularea a mai multor localități și momentul în care locuitorii vor avea din nou acces la apă potabilă au rămas sub semnul întrebării.
Potrivit sursei, din cauza situației critice, România are la dispoziție 386 milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru proiecte de prevenire a inundațiilor. Însă, reprezentantul Apele Române nu a putut preciza în ce măsură au fost realizate aceste investiții până acum, menționeaza newsbucurești.ro. Rămâne de văzut cât de eficient va fi în urma acestor eforturi și dacă va fi asigurată o protecție reală comunităților afectate.
