Cei mai mulți muncitori străini din România provin din Nepal

Cei mai mulți muncitori străini din România provin din Nepal

Conform unui raport recent, cea mai mare parte a muncitorilor străini din România provenind din țări externe, înregistrată la finalul anului 2023, este reprezentată de cetățenii nepalezi, care constituie 9% din totalul de peste 211.000 de lucrători. Pe locul al doilea se află muncitorii din Turcia, formând 8% din numărul total, urmați de cei din Italia și Sri Lanka, fiecare având o pondere de 7%.

Datele din 2023 arată că majoritatea muncitorilor străini din România provin din țări asiatice, în special din zona Asiei de Sud, excluzând țările europene. Conform studiului "Bridging Communities", realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, migrarea din Italia și Turcia este influențată de legăturile istorice și de comunitățile deja stabilite în România, factori care facilitează aceste fluxuri migratorii.

Pe de altă parte, migrarea muncitorilor din Nepal și Sri Lanka este justificată prin acordurile internaționale de muncă încheiate între România și aceste țări. Acești muncitori migranți joacă un rol esențial în industrii precum construcțiile, retailul și ospitalitatea, contribuind substanțial la economia României, în special într-un moment când țara se confruntă cu o penurie de forță de muncă. Anul 2023 a identificat o contribuție de peste 1% a imigrației pentru muncă la PIB-ul României.

În jur de 26% dintre lucrătorii străini aleg Bucureștiul ca loc de reședință, datorită perspectivei economice și oportunităților de angajare abundente. Alte regiuni notabile cu concentrații de rezidenți străini includ Ilfov, Timiș, Cluj și Constanța. Aceste zone, caracterizate prin dezvoltare economică, devin adevărate "hotspot-uri", atrăgând angajatori care caută forță de muncă suplimentară.

Studiul subliniază că, deși România oferă multiple oportunități, muncitorii migranți se confruntă și cu diverse vulnerabilități. Problemele întâmpinate de ei includ ore suplimentare neplătite, contracte de muncă abuzive și condiții de locuit necorespunzătoare. În plus, accesul la servicii sociale este dificil din cauza barierelor birocratice și a lipsei de informații, dar și din cauza dificultăților de comunicare cu autoritățile publice.