Analiza alegerilor prezidențiale: dezinformarea și temerile electorale
Analiza alegerilor prezidențiale: dezinformarea și temerile electorale
Asociația Pro Democrația a realizat o analiză detaliată a informațiilor care au influențat alegerile prezidențiale și intențiile de vot ale cetățenilor, monitorizând perioada octombrie-noiembrie 2024. Raportul final va fi publicat după încheierea celor trei tururi de scrutin.
Unul dintre cele mai notabile aspecte observate este transformarea scandalurilor de fraudă electorală din anii '90 și 2000 în probleme legate de dreptul constituțional la informație. Această schimbare a afectat negativ cultura civică și încrederea cetățenilor în partidul politic ca elemente esențiale ale procesului democratic.
Printre temerile și dezinformările evidențiate în discursurile politice sunt:
-
Identitatea națională - Tematicile legate de identitatea națională, prezentate subliminal ca amenințări la adresa culturii românești, au fost promovate de partidele parlamentare prin sloganuri precum „Patrioti în Europa” și „România în primul rând”. Aceste mesaje au fost asociate cu naționalismele din alte țări europene.
-
Sondajele de opinie - Alegătorii au fost bombardați cu sondaje contradictorii, ceea ce a dus la pierderea încrederii în aceste analize, pe fondul unor utilizări necorespunzătoare și a lipsei de profesionalism.
-
Frica de atacuri externe - Ideea că România, ca stat membru NATO, ar putea fi atacată a fost abordată superficial, fără a se face legătura cu pozițiile oficiale ale organizației.
-
Subiecte necorelate atribuțiilor prezidențiale - Campania electorală a fost marcată de discuții despre subiecte precum construcția de apartamente, care nu țin de atribuțiile președintelui, promovate de anumite mass-media.
-
Impactul TikTok - Deși candidații au avut vizualizări semnificative pe TikTok, rezultatele alegerilor nu pot fi atribuite exclusiv acestei rețele sociale.
-
Serviciile secrete - Teme legate de supravegherea și controlul civil al serviciilor de informații au fost folosite în scop electoral, manipulând temerile populației cu referințe la moștenirea securității post-1989.
-
Acțiuni ilegale - Unii candidați au fost acuzați că acționează ca agenți ai unor puteri străine, lansând astfel îndoieli asupra eficienței serviciilor de informații românești.
Analiza dezinformării online a arătat că narativele conspirative au distorsionat serios contextul electoral. Platformele social media au fost incapabile să limiteze impactul acestor informații false. Cei care consumă frecvent astfel de conținuturi sunt adesea captivi în „camere de ecou politic”, ceea ce le afectează gândirea critică și interacțiunile cu persoane din afara propriei lor „bule”.
Studiul Asociației Pro Democrația sugerează că partidele politice par să nu mai reprezinte voința societății, devenind vehicule pentru obținerea puterii, iar majoritatea cetățenilor nu își mai satisfac interesele politice prin intermediul acestora. Acest fenomen evidențiază nevoia urgentă de a revitaliza cultura politică și implicarea cetățenilor în procesul democratic.
