Guvernul olandez a achitat 5,7 milioane de euro pentru pierderile cauzate de furtul a patru opere de artă majore de la Muzeul Drents, printre care se află și Coiful de la Coţofeneşti din România, conform unei scrisori transmise de ministrul interimar al Educației, Culturii și Științei, Gouke Moes, la Tweede Kamer din Haga, relatează Hotnews.ro.
👉 Mesajul ministrului și cooperarea între Olanda și România pentru recuperarea obiectelor
În mesajul adresat Parlamentului, Gouke Moes a spus că speră ca obiectele furate să fie recuperate, adăugând: „În ciuda acordului financiar încheiat, evenimentul rămâne o pierdere profundă pentru toţi cei implicaţi în Olanda şi România”. Cei doi parteneri continuă să colaboreze strâns pentru găsirea celor patru artefacte, care au o valoare culturală semnificativă în special pentru România.
Potrivit acordului de garanție de stat, dacă artefactele vor fi găsite și restituite, România va primi înapoi obiectele, însă va trebui să returneze suma de 5,7 milioane de euro plătită inițial, după deducerea costurilor de restaurare necesare.
👉 Informații despre plata asigurării și suspecții implicați în furt
Plata de 5,7 milioane de euro a fost efectuată către AON, un broker global de asigurări, care ulterior a compensat suma României pentru cele patru obiecte furate, conform evaluării valorii asigurate, notează nltimes.nl. Printre obiectele dispărute se numără trei brăţări de aur și Coiful de la Coţofeneşti, piesa centrală a expoziției muzeului.
Trei bărbaţi din Heerhugowaard – Douglas Chesley W. (36 ani), Bernhard Z. (35 ani) și Jan B. (21 ani) – sunt principali suspecți și au fost puși sub acuzare pentru furt, distrugerea muzeului și provocarea unei explozii. Aceștia sunt în arest și nu au oferit declarații până acum. Alți patru suspecți, implicați în roluri secundare, au fost eliberați din arest, însă rămân sub anchetă.
👉 Metodele utilizate de suspecți la Muzeul Drents
Procurorii au dezvăluit că suspecții au pătruns în muzeu forțând intrarea cu ajutorul unei bombe cu artificii și a baroaselor, declanșând o explozie care a distrus ușa de sticlă și vitrinele. Camerele de supraveghere au surprins persoane mascate intrând în clădire cu puțin timp înainte de deflagrație.
Anchetatorii susțin că hoții au exploatat punctele slabe cunoscute ale construcției vitrinelor, permițând furtul operelor valoroase. Eforturile pentru recuperarea acestora continuă intens în colaborare între autoritățile olandeze și cele române.
