O cincime din gospodăriile românești suferă de sărăcie energetică, arată un raport

Aproximativ 21,1% din gospodăriile din România se află sub pragul de sărăcie după achitarea facturilor pentru energie, conform noului raport anual al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), publicat recent. Aceste date evidențiază problemele serioase cu care se confruntă populația, mai ales în contextul creșterii costurilor energetice pe piețele internaționale, notează newsbucuresti.ro.

👉 Provocările sărăciei energetice și necesitatea unei analize multidimensionale

Conform raportului, „fenomenul rămâne o provocare majoră la nivel național” și afectează în special regiunile rurale. Anca Sinea, coordonator ORSE, a subliniat că „sărăcia energetică este un fenomen complex, care nu poate fi descris printr-un singur indicator”. Aceasta indică faptul că analiza problemelor de sărăcie energetică necesită o abordare multidimensională, integrând date despre „venituri, mediul de rezidență, costuri energetice, consum și caracteristicile locuințelor”.

Situația s-a agravat în special pentru gospodăriile cu venituri reduse, unde toate familiile din prima decilă de venit și 72% din cele din decila a doua de venit se confruntă cu sărăcia energetică. Raportul subliniază că „presiunea costurilor cu energia se extinde și către gospodăriile cu venituri medii”, demonstrând extinderea problemei la populații care anterior nu erau afectate.

👉 Disparități regionale și impactul consumului energetic în mediul rural

Regiunea Nord-Est se confruntă cu cele mai ridicate niveluri ale sărăciei energetice, cu aproximativ 32% dintre gospodării ajungând sub pragul de sărăcie materială. În contrast, București-Ilfov are cele mai scăzute rate, cu doar 6% dintre gospodării afectate. De asemenea, circa 75% din gospodăriile care consumă sub nivelul minim de energie se află în mediul rural, unde ineficiența energetică și veniturile scăzute intensifică problemele existente.

Raportul ORSE mai arată că „aproximativ 43% dintre gospodării utilizează butelii de gaz pentru gătit”, iar includerea acestor costuri oferă o imagine mai cuprinzătoare asupra presiunii financiare pe care o resimt gospodăriile. De exemplu, „proporția gospodăriilor care cheltuiesc peste 10% din venit pentru energie crește la 32,3%” atunci când se iau în calcul și cheltuielile cu buteliile de gaz.