Comisia Europeană critică lipsa de reforme din România și recomandă măsuri urgente
Într-un anunț dur de miercuri, Comisia Europeană a exprimat oficial nemulțumirea față de lipsa reformelor din România. În raportul său, Comisia a îndemnat Consiliul UE, format din reprezentanții statelor membre, să adopte o concluzie oficială potrivit căreia „România nu a luat măsuri eficiente” pentru a răspunde la recomandarea din 2021 privind reducerea deficitului bugetar.
Această recomandare a Comisiei Europene reprezintă una dintre cele mai dure poziții adoptate împotriva României în ultimii ani. Potrivit Comisiei, România nu a făcut progrese semnificative în ceea ce privește scăderea deficitului bugetar, iar măsurile adoptate nu au fost suficiente.
Consiliul UE urmează să voteze asupra acestei propuneri, iar pentru ca aceasta să fie adoptată, este necesară o majoritate calificată. În cazul în care decizia este adoptată, România ar putea face față unor consecințe serioase.
Mateusz Szczurek, fost ministru de Finanțe al Poloniei, a comentat această situație într-o opinie postată pe o rețea socială, explicând că o astfel de decizie ar putea duce la înghețarea unei părți din fondurile UE destinate României începând cu 2025. „Suma reală a fondurilor înghețate ar putea fi foarte mică, dar pentru România stirea ar putea avea consecințe semnificative pe piață”, a arătat Szczurek. Aceasta ar putea însemna creșterea costurilor de împrumut pentru România, sporind dificultățile de finanțare a deficitelor.
Fostul ministru polonez a subliniat că aceste măsuri sunt prevăzute de Regulamentul PNRR. În contrast, experți europeni au declarat pentru Economedia că adoptarea unei asemenea decizii de către Consiliul UE nu duce automat la înghețarea fondurilor UE, ci reprezintă un semnal public puternic pentru statul vizat, care trebuie să accelereze reformele și consolidarea fiscală.
PNRR, întârziat considerabil
Conform unui raport detaliat din cadrul Semestrului European, Comisia Europeană a specificat întreruperile semnificative în implementarea Planului de Redresare și Reziliență (PNRR) al României. "Punerea în aplicare a planului de redresare și de reziliență al României este întârziată în mod semnificativ din cauza unor provocări substantiale", arată raportul. România a depus trei cereri de plată, care corespund la 146 de etape și obiective din plan, rezultând într-o plată totală de 9,4 miliarde EUR la 29 septembrie 2023.
Primul semn al întârzierii PNRR a fost determinat de „lipsa de implicare” a conducătorilor de instituții, potrivit raportului Comisiei. Economedia și G4Media au avertizat pe parcursul anului că România are probleme cu cererea de plată 3 din PNRR, din cauza nereușitei de a implementa toate reformele asumate.
Recomandările Comisiei Europene
În raportul de miercuri, Comisia Europeană a făcut următoarele recomandări pentru România, subliniind necesitatea unor măsuri rapide de consolidare fiscală pentru a acoperi deficitul bugetar previzionat la 6,9%, mult peste ținta guvernului de 4,9% din PIB:
-
Prezentarea planului fiscal-structural pe termen mediu în timp util.
-
Întărirea politicii fiscale pentru a realiza o ajustare fiscală în anul 2024.
-
În conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere, limitarea creșterii cheltuielilor nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public general către valoarea de referință de 3% din PIB și menținerea unei datorii publice generale la un nivel prudent pe termen mediu.
Aceste recomandări sunt cruciale pentru România, având în vedere riscurile economice majore și presiunile financiare continuă cu care se confruntă.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail