Cu noile creșteri la 16% pentru impozitul pe profit, respectiv pentru impozitul dividende, povara fiscală reală este de 30%-34% din profitul brut al firmelor, ceea ce plasează România peste media OCDE și aproape de media UE. Practic, antreprenorii vor împărți cu statul mai mai mult de un sfert din profitul brut obținut de firma lor, iar la fiecare 1 mil. euro profit, statul ia circa 300.000 euro, arată un calcul realizat de consultantul de business Florin Leucă. Potrivit acestuia, având în vedere această încărcare fiscală, antreprenorii se vor reconsidera dacă să dea acești bani către stat sau să-i reinvestească. În plus, multe IMM-uri ar putea dispărea, iar mulți români ar putea vor fi descurajați să devină antreprenori. De atlfel, conform statisticilor, numărul microîntreprinderilor active este în scădere. În acest context, consultantul de business Florin Leucă le recomandă antreprenorilor afectați de creșterile de taxe să ia câteva măsuri concrete în avantajul lor, printre care să reinvestească profitul, să își organizeze firma în regim de holding, să își recalibreze modelul de business prin digitalizare, să introducă indexarea prețului în contractele cu furnizorii și clienții principali etc. ,,La un simplu calcul, după aplicarea impozitului pe profit și apoi a impozitului pe dividende pe suma rămasă, antreprenorii plătesc către stat un total de 29,44% din câștigul lor. În plus, la distribuirea dividendelor, dacă suma depășește plafonul celor 6 salarii minime brute (24.300 lei), 12 salarii brute (48.600 lei) sau 24 salarii brute (97.200 lei), se adaugă 10% CASS (Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate). Practic, pe fluxul „profit → dividend net”, povară fiscală reală atinge 34,3% din propriul câștig, depășind media OCDE (32%) și apropiindu-se de media integrată a UE (40,9%). Cu alte cuvinte, statul devine partener de afaceri, dar fără să contribuie la efortul pentru realizarea veniturilor și profitului – la această cotă de 34,3%, în unele firme statul poate deveni chiar acționar principal. Pe lângă această taxare, multe firme plătesc și alte taxe, dar și salarii. Odată ce presiunea fiscală crește, crește și riscul de faliment, de evaziune fiscală sau de utilizare a unor metode de a folosi banii firmei în avantaj personal decât să fie distribuit la stat”, explică Florin Leucă, consultant de business în contact cu peste 100 de firme. Simulare calcul impozit pe profit și acordare dividende: câți bani se pot duce la stat Impozitul pe profit de 16% se aplică firmelor care nu sunt microîntreprinderi sau care au o cifră de afaceri în prezent de peste 250.000 euro, respectiv 100.000 euro de la 1 ianuarie 2026. Cu noile impozite, o firmă va plăti către stat astfel, în funcție de venit. Dacă o firmă are un profit brut de 200.000 lei, va plăti către stat: Dacă o firmă are un profit brut de 100.000 lei, va plăti către stat: Dacă o firmă are un profit brut de 50.000 lei, va plăti către stat: Profit brut 500.000 euro 1 milion euro 2 milioane euro 5 milioane euro Impozit profit 16% 80.000 euro 160.000 euro 320.000 euro 800.000 euro Profit net 420.000 euro 840.000 euro 1.680.000 4.200.000 euro Impozit dividende 16% 67.200 euro 134.400 euro 268.800 euro 672.000 euro CASS 10% (valoarea a 24 salarii brute) 1.920 euro 1.920 euro 1.920 euro 1.920 euro Total taxe către stat 149.120 euro 296.320 euro 590.720 euro 1.473.920 euro Recomandări pentru antreprenori – ce pot face pentru a supraviețui impozitului de 16% pe impozit și dividende Pentru mulți, fiscalitatea actuală nu mai înseamnă doar un cost, ci o decizie de viață pentru business-ul lor. În lipsa unor măsuri de echilibrare, România riscă să piardă tocmai forța creativă care susține economia reală: antreprenorii mici și mijlocii, explică Florin Leucă. Iată ce le recomandă consultantul de business antreprenorilor: 1. Recalibrarea modelului de business 2. Folosirea scutirii pentru profitul reinvestit (Art. 22 Cod Fiscal) 3. Gestionarea cash-flow-ului de dividend 4. Structurare juridică/ financiară 5. Pregătirea pentru plafonul de 100.000 euro (2026) 6. Antifragilitate fiscală 7. Plan de rezervă personală 8. Recalibrarea obiectivelor de creștere Marja de profit, scăzută în cele mai multe sectoare ale economiei Foarte puține sectoare economice din România înregistrează o marjă de profit mai mare de 29,44%, cât reprezintă sarcina fiscală către stat fără aplicarea CASS, majoritatea fiind în domeniul serviciilor. Concret, conform datelor publice, domeniile cu o marjă de profit care depășește acest prag de profitabilitate (break-even), fără a include CASS, sunt: Totuși, raportările din T1 2025 indică o comprimare de aproximativ 40% față de T1 2024 la lideri (sursa BVB – Hidroelectrica), semn de normalizare a pieței reglementate. În cazul outsourcing-ului, marja este de 9-11% din cauza presiunii salariale. Comparativ cu UE și OCDE, România rămâne o țară cu impozitare „low-tax” pe profit, cota de 16% fiind sub media europeană de 21,5% în 2025, ceea ce o face atractivă pentru investiții de portofoliu. În schimb, combinarea impozitului pe dividend cu CASS ridică rata efectivă peste media OCDE de aproximativ 32%. Impactul asupra microîntreprinderilor și inflației Pragul pentru microîntreprinderi va fi de 100.000 de euro de la 1 ianuarie 2026. La o primă analiză, aceasta înseamnă vânzări zilnice medii de 2.000 lei (400 euro/ zi) sau 250 lei pe oră (50€/ h) la un program de 8 ore. Numărul de microîntreprinderi active a scăzut semnificativ: Această schimbare accelerată a structurii antreprenoriale a determinat creșterea numărului de firme plătitoare de impozit pe profit la peste 726.000 și se va accentua odată cu diminuarea plafonului la cifra de afaceri de 100.000 euro din 2026. Primele analize indică scumpiri de 18-22% în servicii (juridice, de contabilitate, de transport, consultanță) la firmele care au ieșit din regimul „micro”, generând o presiune inflaționistă suplimentară pentru indicele prețurilor de consum (CPI) în 2025. Riscuri pentru economie 1. Extinderea „zonei gri” a economiei O povară fiscală percepută ca fiind excesivă, în special asupra profiturilor deja impozitate la nivelul companiei, poate descuraja declararea integrală a veniturilor. Antreprenorii, în încercarea de a-și optimiza costurile, ar putea fi tentați să recurgă la practici neoficiale, cum ar fi: 2. Creșterea evaziunii fiscale În strânsă legătură cu extinderea zonei gri, impozitul pe dividende poate alimenta diverse forme de evaziune fiscală, care depășesc simpla nedeclarare a veniturilor: 3. Înregistrarea pe firmă a cheltuielilor personale sau fără legătură cu activitatea societății Pentru a diminua baza impozabilă a companiei și implicit impozitul pe profit, dar și pentru a evita impozitul pe dividende, antreprenorii pot fi tentați să impute firmei cheltuieli care, în realitate, nu sunt direct legate de activitatea economică sau au un caracter personal. Astfel de practici des întâlnite sunt: Impactul cumulativ al acestor riscuri: Aceste fenomene negative au un impact cumulativ și distructiv asupra economiei:
Un lot de piper boabe, în ambalaj cu râşniţă, este retras de la comercializare din magazinele Auchan, ca urmare a suspiciunii privind prezenţa unui corp străin. Persoanele care au cumpărat produsul din lotul vizat sunt rugate să îl returneze, urmând a primi banii înapoi, relatează News.ro. Conform informaţiilor de pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Eurosalt Manufacturing SRL şi Auchan recheamă produsul ”Auchan piper mozaic boabe
.
La șase luni de la începutul lui 2025, mediul de afaceri românesc resimte puternic presiuni fiscale și legislative, iar IMM-urile sunt mult mai „slăbite” în fața schimbărilor dese de reglementare și fiscale, ceea ce prefigurează o creștere a numărului de insolvențe și falimente, avertizează specialiștii Buju Stanciu & Asociații. În același timp, autoritățile fiscale au devenit mai agresive în colectarea taxelor, crescând semnificativ frecvența controalelor inopinate. Pentru a tempera sau
.
Călătoria cu avionul va fi mai scumpă în cazul în care s-ar adopta propunerea eurodeputaților cu privire la introducerea unei interdicții pentru companiile aeriene de a factura bagajele mici de mână. ‘Ne opunem ferm propunerii Parlamentului European, care ar distruge actuala libertate comercială și ar face zborurile mai scumpe pentru milioane de călători. Dacă propunerea ar fi adoptată, companiile aeriene ar fi obligate să includă prețul bagajului de mână în
.
Vor apărea reguli noi pentru motocicliștii din România. O lege ajunsă în Parlament le-ar putea permite accesul pe benzile dedicate transportului public, dar și crearea unor zone speciale de staționare la semafor, relatează stirileprotv.ro. Propunerea legislativă ajunsă în Parlament prevede, printre altele, accesul motocicletelor și scuterelor pe benzile dedicate transportului public, dar și crearea unor zone speciale de staționare la semafor. Inițiativa vine pe fondul solicitărilor din partea comunității moto,
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.