Secretele Cimitirului Bellu: Legende și Monumente Celebre
Secretele Cimitirului Bellu: Legende și Monumente Celebre
Damian Anfile, inspector de specialitate în cadrul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, a dezvăluit în cadrul emisiunii "Voi cu Voicu" de la Antena 3 CNN, detalii mai puțin cunoscute despre Cimitirul Bellu din București. Acest cimitir impresionează atât prin numărul mare de artiști îngropați aici, cât și prin poveștile fascinante ce învăluie statui și monumente remarcabile precum monumentul Poroineanu și mormântul cu lanțuri al Iuliei Hasdeu.
"Cimitirul Bellu face parte din prima generație de cimitire de stat create în afara orașului, conform legislației de acum 170 de ani. Privind pe hartă, observăm că Bucureștiul este înconjurat de numeroase cimitire, permitând înmormântări din orice regiune a orașului. Numele Bellu provine de la familia de aromâni care s-a stabilit în București la începutul secolului al XIX-lea, dobândind rapid o avere considerabilă și proprietăți. Aici veneau ei pentru a se recrea, într-o zonă cu arbori umbrosi, vie, sere și o capelă. Baronul Barbu Bellu, preferând conacul său din Urlați sau vizitele în străinătate, a ales să arendeze grădina pentru petreceri cu grătare, pastrame și delicatesuri. Din păcate, filoxera a distrus mare parte din vie, iar terenul a fost ulterior transformat în cimitir," a explicat Anfile.
Una dintre cele mai cunoscute legende este cea a fraților Poroineanu, considerați "Romeo și Julieta" ai României. Povestea spune că moșierul Constantin Poroineanu, după o vizită în Franța, se îndrăgostește de o franțuzoaică și au împreună o fiică. Între timp, fiul său, necunoscând această legătură, se îndrăgostește de aceeași franțuzoaică, descoperind mai târziu că este sora sa vitregă. Șocul descoperirii îi determină să se sinucidă, conform legendei care circulă online. În realitate, cei doi frați au ales să nu se căsătorească niciodată, trăind împreună până la moartea ei, după care el s-ar fi sinucis. Aceasta este una dintre puținele situații când un monument își creează propria poveste," a adăugat Damian Anfile.
Cavoul cel mai misterios din Cimitirul Bellu este cel al Iuliei Hasdeu, cunoscut pentru lanțurile care îl înconjoară. Acest cavou ar fi fost proiectat conform instrucțiunilor primite de tatăl său în timpul ședințelor de spiritism. Vizitatorii susțin că pasul lor se aude direct în sicriul Iuliei Hasdeu. Iulia, considerată un copil genial, a murit la vârsta de 18 ani de tuberculoză, lăsându-l pe tatăl său, Bogdan Petriceicu Hasdeu, devastat de durere. În încercarea de a lua legătura cu fiica sa, a organizat ședințe de spiritism și a colectat numeroase obiecte de valoare ale familiei.
Cristian Anita, director al Arhivelor statului, a menționat că au fost păstrate caietele de notițe ale Iuliei, scrisorile trimise din Paris și însemnările tatălui său din perioada în care încerca să ia legătura cu ea după moarte. Bogdan Petriceicu Hasdeu a descris într-o scriere experiența sa: "Era în martie: iarna plecase, primăvara nu sosise încă. Într-o seară umedă și posomorâtă, ședeam singur în odaie lângă masa mea de lucru. Cum? Nu știu, dar mâna mea a început să scrie: Sunt fericită! Te iubesc! Ne vom revedea!, toate cu slova fiicei mele."
Păstrând vie memoria fiicei sale, Hasdeu a construit un templu conform instrucțiunilor primite de la Iulia prin spiritism. Ceasul de pe mormânt afișa ora morții Iuliei, iar pașii vizitatorilor se aud în sicriu. Iulia Hasdeu, prima femeie din România admisă la Sorbona, a fost epuizată de examenele grele, dar determinată să reușească. Ea a fost înmormântată într-un sicriu de sticlă, însă monumentul a fost vandalizat și capul i-a dispărut. "Este cel mai vandalizat monument din Cimitirul Bellu și singurul care nu a fost vandalizat cu scop de câștig," a concluzionat Anfile.
