Update 10 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Luna decembrie aduce în România o serie de tradiții și obiceiuri specifice Crăciunului, menite să celebreze Nașterea lui Iisus Hristos. Printre acestea se numără colindatul, pregătirea mesei de Ajun și împodobirea bradului, dar și ritualuri regionale cu semnificații vechi păstrate cu grijă de populație, conform tradiției reluate de %source%.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este colindatul, când copiii și tinerii merg din casă în casă cântând colinde precum „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare”. Gazdele răsplătesc colindătorii cu mere, nuci, colaci, dulciuri și bani, simboluri ale ospitalității și belșugului.
Masa de Ajun este adesea ținută de post și cuprinde preparate tradiționale, precum sarmale de post, fasole, colivă sau plăcinte, fiind considerată a aduce noroc și sănătate în anul următor. De asemenea, în unele regiuni, pregătirea turtei numite și „scutecele Domnului” reprezintă o amintire a nașterii Mântuitorului, aceasta fiind presărată cu apă călduță și zahăr pisat cu nucă sau semințe de cânepă.
Deși mulți împodobesc bradul chiar cu o lună înainte, tradiția îl așază în centrul sărbătorii în seara de Ajun. Bradul se înveșmântează în globuri, beteală și lumini, iar un obicei aparte este agățarea unui săculeț cu boabe de fasole albă, simbol al purității sufletului. Curățenia casei joacă și ea un rol important, fiind percepută ca o pregătire spirituală pentru Crăciun, însă în unele zone măturaritul în Ajun este evitat pentru a nu aduce ghinion.
În diverse regiuni ale țării se păstrează obiceiuri specifice: în Bucovina, femeile ascund fusele sau pun o piatră în cuptor pentru a ține departe șerpii, iar în Maramureș se joacă „Jocul Moșilor” și se susține piesa populară „Viflaimul”. În Transilvania, satele de pe Târnave organizează „butea feciorilor”, iar în Banat sârbii ard trunchiul de stejar „badnajak” pentru bunăstare. În Oltenia și Dobrogea, colindele și costumele specifice, precum „Struțul”, aduc culoare sărbătorii.
În Maramureș, colindătorii parcurg ulițele cu „Steaua” sau „Capra”, fiind răsplătiți cu fructe, nuci și bani. Tradiții străvechi precum „Pițăratul” în județul Alba sau „Crăciunul fiarelor” în Apuseni adaugă diversitate sărbătorii. De exemplu, în Oltenia, familia practică „scormonitul în foc”, iar în Dobrogea, băieții alegorici „moșoi” poartă măști colorate pentru a alunga răul și a aduce un an prosper.
Bucureștenii sunt invitați să participe miercuri seară, în Piața Constituției, la concertul extraordinar dedicat Ajunului de Crăciun, intitulat ‘Silent Night’. Evenimentul, care va avea loc între orele 20:00 și 22:00, este anunțat pe Facebook de Primăria Municipiului București (PMB) și promite o atmosferă magică pentru toți cei prezenți.
Poliția Capitalei anunță condamnarea definitivă a unui bărbat de 71 de ani pentru acte de cruzime asupra unui câine din Sector 5, faptă săvârșită în iulie 2025. Instanța a decis o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu executare, precum și interzicerea dreptului de a ține animale pentru o perioadă de 5 ani, transmite Poliția Capitalei printr-o postare pe Facebook.
Primăria Capitalei informează că toți operatorii de salubritate din cele șase sectoare ale Bucureștiului sunt pregătiți să intervină în cazul unor ninsori anunțate pentru perioada următoare. Conform comunicatului oficial, aceștia au stabilit măsurile de intervenție și dispun de utilaje, personal și materiale antiderapante suficiente pentru a asigura deszăpezirea și combaterea poleiului în oraș.
Primăria Municipiului București a lansat în consultare publică un proiect care instituie o taxă turistică de 10 lei pe noapte pentru fiecare turist, aplicabilă începând cu anul 2026. Potrivit proiectului, taxa va fi colectată de toate unitățile de cazare și platformele de intermediere, iar fondurile vor fi folosite exclusiv pentru promovarea și dezvoltarea turistică a Capitalei, notează economedia.ro.
