53% dintre români ar alege să îndepărteze din viețile lor un prieten apropiat care ar recurge la furt din motive financiare, iar două treimi dintre români (62%) ar fi dispuși să recurgă la furt pentru a salva viața unei persoane iubite, tendința fiind mai pronunțată în cazul bărbaților (67% comparativ cu 57% în cazul femeilor), arată un sondaj recent realizat de Reveal Marketing Research. Sondajul a avut ca scop explorarea valorilor și comportamentelor etice și morale ale românilor, și a modului în care acestea se transformă și dobândesc nuanțe diferite în funcție de contextul specific al unei situații. Rezultatele studiului realizat de Reveal Marketing Research, evidențiază complexitatea valorilor și normelor în societatea românească în fața unui comportament antisocial, cum ar fi furtul. Astfel că, în scenariul în care un prieten bun fură din cauza situației financiare precare în care se află, 53% dintre români ar alege să-l îndepărteze din viețile lor, 30% l-ar acoperi și nu ar discuta cu nimeni despre acest aspect, iar 17% ar informa autoritățile. În ansamblu, aceste date arată că majoritatea românilor ar adopta o poziție fermă în fața unui comportament antisocial, cum ar fi furtul, chiar și atunci când este comis de o persoană apropiată. Faptul că jumătate dintre respondenți (53%) ar alege calea de mijloc (să rupă legătura cu prietenul lor), sugerează că aceștia pun accentul pe integritate în cercurile lor sociale, în timp ce pentru cei 17% care ar informa autoritățile există o preocupare semnificativ mai mare pentru aplicarea legii, respectarea regulilor sociale și a principiilor morale (furtul fiind, în principiu, un comportament imoral). În același timp, o treime dintre români (30%) ar alege să-l acopere pe prietenul lor și să păstreze secretul, cea mai plauzibilă explicație fiind loialitatea și dorința de a menține relația, chiar și în ciuda comportamentului său necorespunzător. Această alegere poate fi interpretată ca o manifestare a dilemei morale între loialitate și etică. În următorul scenariu, în care prietenul le cere celor 30% să furnizeze un alibi fals poliției, aproape jumătate dintre aceștia (12%) ar fi dispuși să acționeze în mod ilegal pentru a-și proteja prietenul. La o privire mai atentă, observăm că tinerii cu vârste cuprinse între 25-35 ani (15%) sunt mai predispuși să furnizeze un alibi fals pentru prietenul lor, aceștia fiind în general mai mai activi social și mai implicați în relațiile de prietenie. Într-un alt context, furtul unui medicament foarte scump reprezintă singura soluție care ar putea salva viața unei persoane iubite. Așadar, discutăm despre același comportament antisocial, care în acest scenariu va căpăta valențe diferite. Majoritatea românilor (62%) ar fi dispuși să fure medicamentul pentru a salva viața persoanei iubite, oamenii fiind dispuși în mai mare măsură să recurgă la comportamente considerate imorale sau ilegale atunci când se confruntă cu o situație de criză, cum ar fi salvarea vieții unei persoane dragi. Surprinzător, sau nu, este faptul că bărbații sunt mai predispuși să fure medicamentul (67%) decât femeile (57%). Această diferență poate fi explicată de influența construcțiilor sociale asociate masculinității, care includ trăsături precum protecția și capacitatea de a rezolva probleme în situații limită. Dilema trenului. Cinci vieți sunt mai valoroase decât una? Într-un alt context ipotetic, un tren scăpat de sub control se îndreaptă pe o cale ferată unde sunt legate cinci persoane necunoscute. În apropiere se află o manetă care poate schimba direcția trenului, deviindu-l pe o rută ocolitoare unde se află legată o altă persoană necunoscută. Conform rezultatelor studiului Reveal Marketing Research, 61% dintre români ar schimba macazul, plecând de la premisa utilitaristă asupra eticii conform căreia cinci vieți sunt mai valoroase decât una singură (i.e. acţiunea fiind evaluată prin raportarea la efectele comportamentului uman). Pe de altă parte, 39% dintre români nu ar interveni și ar lăsa evenimentele să se desfășoare în voia sorții, în special femeile (42% vs. 36% bărbați) și tinerii între 25-34 ani (51%). Aceștia sunt predispuși să lase lucrurile să se petreacă în mod natural, motivați de considerente etice deontologice care susțin că orice formă de luare a vieții este inacceptabilă, indiferent de circumstanțe (i.e. acţiunea este evaluată moral prin raportarea la o regulă universală – uciderea unei persoane este imorală). În continuare, cei 61% dintre români care ar fi dispuși să schimbe macazul în scenariul anterior au fost puși în fața unei noi situații ipotetice. Aceștia sunt pe o pasarelă deasupra șinelor, împreună cu o persoană obeză, iar singura modalitate de a preveni moartea celor 5 persoane legate de șine este să împingă persoana obeză peste balustradă, aceasta având gabaritul necesar pentru a opri trenul. În această situație, peste jumătate dintre cei care ar fi schimbat macazul în primul caz se răzgândesc (33%) și ar lăsa lucrurile în voia sorții, în special femeile (37%), care tind să aibă o latură emoțională mai dezvoltată decât bărbații (29%), în general. Motivele sunt uşor de intuit, dacă în primul caz, respondenţii se vizualizau în proximitatea unei manete de schimbare a macazului, în al doilea caz, ei sunt în proximitatea unui corp uman (implicare directa), iar conștientizarea ideii de a fi responsabili pentru pierderea vieții cuiva este mai mare. Însă, dincolo de această diferenţă, situaţia rămâne aceeaşi: o viaţă sau cinci vieţi? Așadar, acest exercițiu evidențiază încă o dată faptul că reacțiile oamenilor sunt puternic determinate de aspecte circumstanțiale și emoționale, mai degrabă decât de o analiză logică și rațională a situației.