Provocările inovației în regiunea București-Ilfov

Provocările inovației în regiunea București-Ilfov

Regiunea București-Ilfov, deși recunoscută ca motorul economic al româniei, se confruntă cu dificultăți în promovarea inovației la nivelul firmelor locale. Potrivit termene.ro, Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov (ADRBI) subliniază că, deși regiunea are un potențial considerabil, inovația rămâne la un nivel sub așteptări.

În ultimii ani, progresul a fost lent. De exemplu, conform tabloului de bord al inovării regionale (RIS), București-Ilfov a fost clasificat ca "Inovator Moderat" în 2019, avansând ulterior la "Inovator Emergent Plus" în 2021. Cu toate acestea, performanța regiunii este încă sub media Uniunii Europene.

Această stagnare a inovației se datorează, în parte, subutilizării infrastructurii de cercetare-dezvoltare (CDI). Deși București-Ilfov adăpostește 82 de institute de cercetare și 33 de universități, valoarea cheltuielilor pentru CDI a fost de doar 1,07% din PIB-ul regional în 2019, în scădere față de anii anteriori. Mai îngrijorător este că doar 0,59% din PIB provin din fonduri private, ceea ce sugerează o implicare redusă din partea companiilor.

De asemenea, analiza ADRBI semnalează că structura cheltuielilor este problematică, cu 95% din fonduri fiind alocate cheltuielilor curente și doar 5% pentru investiții. Aceasta afectează capacitatea pe termen lung de a genera inovații și de a susține calitatea cercetării.

Transferul de cunoștințe dinspre cercetare către mediul de afaceri este limitat, iar cererea pentru astfel de servicii este scăzută. Chiar și clusterele din regiune, care ar trebui să faciliteze colaborarea, nu reușesc să compenseze acest decalaj, cu doar 1 din 10 IMM-uri sprijinite introducând o inovație pe piață în perioada 2014-2020.

Principalele obstacole identificate în dezvoltarea inovației includ riscurile ridicate asociate CDI-ului și durata lungă necesară pentru dezvoltarea rezultatelor. Acest cerc vicios, care include lipsa de investiții și o cerere redusă, determină o colaborare slabă între companii și organizațiile de cercetare.

În cadrul regiunii București-Ilfov, se observă o tendință spre inovațiile non-tehnologice, ceea ce ar putea limita competitivitatea pe termen lung. De exemplu, în 2016, cheltuielile pentru inovație au fost de 147.309 mii lei, cu o pondere mai mare alocată sectorului serviciilor, în detrimentul activităților de cercetare-dezvoltare.

Pentru a îmbunătăți acest context, este vital să se implementeze politici coerente, să se facă investiții strategice și să se întărească colaborarea între actorii regionali implicați în procesul de inovare. Diferitele provocări întâmpinate trebuie abordate cu urgență pentru a evita stagnarea regiunii pe harta inovației europene.