Poliţia Română, prin Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii, a efectuat un studiu privind descrierea obiceiurilor de utilizare a internetului de către populaţia adultă din România, rezultând, printre altele, că aproximativ o treime dintre cei care au răspuns, atunci când fac cumpărături online, nu verifică dacă pagina magazinului este reală şi nu sunt atenţi la recenziile lăsate de alţi cumpărători. Astfel, dintre cei care utilizează internetul în mod curent, 84,3% citesc e-mail-uri şi ştiri, iar 80,6% accesează reţelele de socializare, acestea fiind cele mai frecvente activităţi desfăşurate. Totodată, aproximativ 50% dintre respondenţi cumpără sau vând bunuri şi servicii online, folosesc servicii de online banking, se uită la filme şi seriale sau achită facturi. 88,8% dintre respondenţi consideră că sunt foarte bine sau relativ bine pregătiţi pentru a utiliza internetul în siguranţă, fără a deveni victima unor infracţiuni, însă analiza răspunsurilor arată că nu toţi iau măsurile de siguranţă necesare. De asemenea, studiul arată că majoritatea persoanelor care folosesc internetul zilnic înţeleg riscurile pe care anumite comportamente din mediul online le au, dar minimizează pericolele. Astfel, aproximativ 14% dintre utilizatori cred că nu este deloc periculos să posteze pe reţelele de socializare fotografii personale sau să se conecteze la reţelele publice de wi-fi, una din zece persoane consideră că nu este deloc periculos să descarce conţinut piratat, iar 8,8% dintre persoanele chestionate ignoră riscurile păstrării parolelor de acces la diferite conturi online în fişier stocate pe dispozitive conectate la internet. Când au fost întrebaţi despre măsurile elementare de siguranţă, 90,1% au afirmat că nu deschid linkuri primite de pe adrese de email necunoscute, 89,9% evită să furnizeze date personale pe diverse site-uri sau prin intermediul reţelelor de socializare (83,2%) Referitor la măsurile de siguranţă în timpul navigării pe internet, 39,5% dintre utilizatorii care folosesc internetul în fiecare zi nu obişnuiesc să îşi schimbe periodic parolele, iar 42,1% dintre respondenţi recunosc că folosesc aceeaşi parolă pentru mai multe conturi, arată IGPR. Ca o măsură suplimentară de protecţie, doar 27,4% dintre utilizatori folosesc autentificarea în doi paşi, în timp ce 18,9% preferă să folosească servicii care nu îi obligă să implementeze această măsură de siguranţă. În ceea ce priveşte victimizarea prin intermediul internetului, 40,6% dintre respondenţi au afirmat că nu s-au confruntat cu niciuna dintre situaţiile de victimizare referitoare la postări/comentarii rasiste/instigatoare la ură faţă de alţi oameni, apariţia unor materiale de natură pornografică, încercarea unor persoane de a le determina să le ofere detaliile cardului sau ale contului. Într-o mare pondere (62,2%), respondenţii studiului au afirmat că în cazul în care ar deveni victima unui atac cibernetic, ar apela la ajutorul poliţiei, fapt care arată că majoritatea persoanelor chestionate au încredere şi înţeleg să sesizeze aceste fapte autorităţilor. Astfel, peste 80% dintre respondenţi folosesc internetul pentru informare şi socializare, aproximativ jumătate dintre aceştia utilizează internetul pentru realizarea de achiziţii, internet banking sau achitarea de facturi, iar majoritatea utilizatorilor de internet declară că au o atitudine foarte precaută cu privire la achiziţiile de jocuri sau tranzacţii cu criptomonede. Cu toate acestea, atunci când au fost rugaţi să îşi evalueze competenţele digitale, nouă din 10 utilizatori apreciază că sunt bine sau foarte bine pregătiţi să folosească internetul în siguranţă.