Ministerul Mediului este solicitat să creeze un program național pentru administrarea malurilor râurilor, de către Asociația MaiMultVerde și alte 51 de organizații neguvernamentale. Scrisoarea deschisă a fost înaintată pentru a atrage atenția asupra curățării cursurilor de apă și a colectării deșeurilor din natură. Implementarea programului ar trebui să fie coordonată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului și realizată cu sprijinul autorităților locale, finanțate din Fondul pentru Mediu.
Potrivit Asociației MaiMultVerde, în urma unor proiecte documentate în timp, sute de depozite ilegale de deșeuri au fost descoperite de-a lungul Dunării și a afluenților săi. Totuși, autoritățile locale responsabile de salubrizare nu sunt în măsură să facă față acestui fenomen îngrijorător. Dunărea traversează 12 județe și 143 de unități administrative teritoriale, majoritatea fiind în zonele rurale, unde malurile fluviului nu se află în apropierea zonelor rezidențiale.
Deoarece malurile nu sunt considerate responsabilitatea unităților administrative teritoriale și nu sunt alocate fonduri pentru monitorizare și curățare, deșeurile rămân în continuare "ascunse" sub apă sau abandonate pe maluri, fără a afecta calitatea apei. MaiMulVerde subliniază că autoritatea responsabilă trebuie să ia măsuri urgente pentru a curăța malurile și a preveni depozitarea ilegală a deșeurilor, în special în mediul rural.
În plus, Apele Române, care are atribuții principale în administrația apelor la nivel național, nu include salubrizarea în responsabilitățile sale, iar poluarea grosieră nu este considerată o prioritate conform legii. Prin urmare, situația depozitelor ilegale de deșeuri rămâne ignorată de cei responsabili de ridicarea acestora.
Loredana Pană, expert în advocacy din cadrul Asociației MaiMultVerde, afirmă că primăriile locale sunt limitate din punct de vedere fizic și economic să implementeze proiecte de monitorizare și salubrizare a malurilor apelor. În consecință, cetățenii sunt insuficient informați cu privire la gestionarea deșeurilor, ceea ce conduce la depozitarea lor pe malurile nesupravegheate ale Dunării. Loredana Pană subliniază că malurile fluviului trebuie să fie utilizate în mod sustenabil pentru ecoturism, astfel încât să aducă beneficii atât comunităților locale, cât și biodiversității afectate de poluarea necontrolată cu deșeuri.
Recomandările făcute de Asociația MaiMultVerde în scrisoarea deschisă adresată Ministerului Mediului au fost realizate în cadrul unui grup de lucru înființat în 2023, în cadrul proiectului "Pentru o Dunăre cu malurile curate". Prin intermediul acestui proiect, asociația a dezvoltat Ecoruta Dunăreană, primul traseu ecoturistic de natură și agrement din județul Giurgiu, care se întinde pe o distanță de 44 km și trece prin localitățile Slobozia, Oinacu, Giurgiu, Gostinu și Prundu. Cu toate acestea, chiar și în zonele protejate, precum RO SPA 00090 - Gostinu - Ostrovul Lung și SIC ROSCI0088 Gura Vedei - Șaica - Slobozia, s-au format depozite de deșeuri menajere
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
