Update 4 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Judecătoarea Raluca Moroșanu, cunoscută pentru criticile aduse conducerii Curții de Apel București privind atmosfera „toxică” din instituție, a fost recuzată dintr-un complet de judecată care analiza măsurile preventive într-un dosar de trafic de droguri, potrivit informațiilor publicate pe site-ul luju.ro.
Cererea de recuzare a fost depusă de avocatul inculpatului, Alexandru Turiga, care a invocat articolul 64 alin. 1 lit. f din Codul de procedură penală, menționând că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată. Turiga a susținut că în interviul acordat portalului Recorder, judecătoarea Moroșanu arătase că „judecătorul nu poate avea sentimente umane precum empatia, compasiunea în raport de un inculpat”, ceea ce ar indica o prejudecată.
În interviul citat, Moroșanu spunea referitor la conducerea instanței: „Nu simt, știu! Ni se tot spune că trebuie să fim oameni […], să fim oameni, să înțelegem problemele inculpaților”. Ea sublinia că la Curtea de Apel București se cere judecătorilor să fie indulgenți cu cei acuzați, în special cei implicați în cazuri de evaziune fiscală, și îi critica pentru presiunile exercitate în sensul achitării prea ușoare a acestora.
Cererea de recuzare a fost analizată de judecătorii Bogdan Dari și Nicoleta Nolden, care nu au ajuns la o decizie comună. Astfel, în complet a fost inclusă și judecătoarea Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry, care a avut votul decisiv în acceptarea recuzării Ralucăi Moroșanu.
Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry este una dintre judecătoarele menționate în documentarul Recorder „Justiție Capturată” pentru că ar fi închis un dosar important, cel al lui Marian Vanghelie, în ciuda probelor evidente. Această situație a ridicat semne de întrebare cu privire la criteriile și motivațiile deciziei de recuzare, bazată pe o interpretare contestată a declarațiilor judecătoarei Moroșanu.
Judecătorul Danileț a criticat dur decizia de recuzare, declarând că „soluția de azi cu privire la recuzarea Ralucăi Moroșanu este profund greșită”. El spune că acest fapt contravine drepturilor judecătorilor de a vorbi liber despre deficiențele sistemului judiciar, sancționându-i în schimb pentru aceste demersuri.
Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) își menține protestele în fața Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, semnalând o situație nesigură privind furnizarea apei potabile. Conform PUSL, în ciuda reluării temporare a serviciului, autoritățile nu pot garanta cât va dura această măsură, iar lipsa unor soluții stabile alimentează incertitudinea populației.
Mai mulți parlamentari au inițiat o modificare legislativă ca răspuns la tragediile petrecute în 2025 în localități precum Rahova, Buftea, Chitila și Bistrița. Ei au fost motivați de lipsa unei implicări reale a autorităților în sprijinirea victimelor, considerând că intervenția legislativă este o obligație morală și instituțională.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, împreună cu directorul Biroului Federal de Investigații (FBI), Kash Patel, au stabilit marți constituirea unui Task Force menit să intensifice cooperarea în schimbul de informații pentru combaterea criminalității organizate, migrației ilegale și atacurilor cibernetice. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, această inițiativă consolidează parteneriatul dintre România și FBI.
Primarul general ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, a precizat că în această perioadă se concentrează pe analiza bugetelor, organigramelor și proiectelor de investiții ale municipalității. Potrivit unei postări făcute pe Facebook, acesta evită prezența intensă în mediul online și mass-media pentru a putea gestiona în mod corespunzător situația din Primăria Sectorului 6 și pentru a se documenta complet despre Primăria Municipiului București (PMB).
