Delta Dunării, un paradis natural cu o biodiversitate unică, atrage anual numeroși turiști români și străini, dornici să observe frumusețea ei și varietatea de specii de plante și animale. Acest teritoriu, considerat cea mai bine conservată deltă din Europa, are forma unui triunghi, asemănătoare literei delta din alfabetul grec, de unde și numele său. În termeni de geografie, delta reprezintă o formațiune rezultată din depunerea de mal și nisip la vadul unei ape curgătoare, atunci când aceasta intră în lacuri, mări sau oceane, pe terenuri stabile.

Delta Dunării s-a format din aluviunile aduse de Dunare, creând un labirint de brate, lacuri și canale. O bună parte din teritoriu, de 2540 km², se află pe teritoriul României, iar o zonă mai mică, de 732 km², ține de Ucraina, în regiunea Odesa, include grindul Jibrieni, Canalul Bistroe și insula Ermakov, notează digi24.ro. Dunărea își are sursa sub vârful Kandel din Munții Pădurea Neagră, Germania, și are o lungime de aproape 2860 km, fiind al doilea fluviu ca mărime din Europa, după Volga.

Potrivit sursei citate, Dunărea trece prin patru capitale europene: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad, și străbate 10 țări, printre care Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. La nivel de bazin, sunt și alte orașe majore precum București, Sofia, Zagreb, Ljubljana, Sarajevo și Pristina. Această zonă umedă, cu o biodiversitate bogată, a fost declarată rezervatie a biosferei și parte a patrimoniului mondial UNESCO în 1991.

Conform relatărilor, Delta Dunarii adăpostește peste 100 de specii de păsări migratoare și sedentare, precum lebede, pelicani, cormorani, gâște cu piept roșu sau diferite specii de rațe. De asemenea, în apele deltei trăiesc diferiți pești migratori, cum ar fi sturioni (morun, nisetru, cega, pastrugă, somon de Marea Neagră), scrumbie, mreană sau scobar. Padurile Letea și Caraorman sunt zone esențiale pentru conservarea biodiversității, fiind cel mai înalte formațiuni din regiune.

Numeroase zone protejate, precum Rosca-Buhaiova, Saraturi-Murighiol și Lacul Nebunu, sunt incluse în parc national și rezervații naturale, atrăgând cercetători și iubitori de natură din întreaga lume. Fauna deltei este extrem de variată și include reptile, amfibieni, crustacee, insecte, mamifere precum mistretul, vidra de râu, nurca europeană, iepurele de câmp, și chiar specii precum sacalul auriu sau hermina mică.

Cultural, Delta Dunării are o istorie veche, care datează de mii de ani. În zonă au fost descoperite vestigii ale civilizațiilor antice, precum greacă, bizantină și romană. Cel mai cunoscut sit arheologic este Cetatea Histria, descoperită în 1868, considerată cea mai veche așezare urbană din țară, fondată de coloniști greci în jurul anului 657 i.Hr. Potrivit istoricilor, această zonă s-a format inițial dintr-un cordon litoral între insulele Letea și Caraorman, care ulterior s-a transformat în lagună și apoi în delta actuală, evoluție continuă, de-a lungul mileniilor.

Delta Dunării continuă să se schimbe și astăzi, anual fiind adăugați în jur de 40 de metri pătrați de teritoriu, datorită aluviunilor aduse de fluviu și proceselor naturale. Istoricul grec Herodot a descris gurile Dunării ca pe un estuar, iar de-a lungul secolelor, cercetătorii precum Pliniu cel Bătrân sau Ptolemeu au mentionat numeroasele brate și cursuri ale râului. În secolul al XVIII-lea, cartograful Dimitrie Cantemir a realizat o hartă a regiunii, unde forma Deltei era diferită, demonstrând modul în care natura a modelat relieful de-a lungul timpului.

Turismul în Delta Dunării este strict reglementat pentru a proteja această zonă de valoare mondială. Activitățile preferate includ observarea păsărilor, plimbările cu barca și pescuitul. În această zonă, pescarii au reușit să captureze exemplare remarcabile, cum ar fi un somn de aproape 400 de kilograme, deși această captură nu a fost omologată la nivel internațional. În 2023, un pescar din zona Moldova Noua a prins un somn de 2 metri și 87 de centimetri și 137 de kilograme, potrivit sursei locale.

În ultimii ani, Delta Dunării s-a confruntat cu provocări legate de intervențiile umane, precum pescuitul intensiv, turismul de weekend, agricultura intensă, drenajul excesiv și poluarea, care afectează ecosistemul. Totuși, legislația strictă și monitorizarea constantă de către organizații nonguvernamentale asigură protecția acestei zone unice.