Închisoarea Silivri, cea mai mare din Turcia și una dintre cele mai mari din lume, a devenit simbolul represiunii politice orchestrate de regimul lui Recep Tayyip Erdogan. Aici este încarcerat și Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și principalul rival politic al președintelui turc, condamnat la 20 de luni de detenție pentru presupuse insulte aduse unui funcționar public, relatează The Guardian. Silivri era cunoscut anterior ca o destinație de relaxare, populară pentru iaurtul local, culturile de lavandă și casele de vacanță de pe malul Mării Marmara. Dar în 2008, autoritățile turce au inaugurat în apropiere un complex penitenciar de mari dimensiuni, menit să înlocuiască închisorile urbane vechi și supraaglomerate. Noul complex include nouă unități distincte de detenție, cu o capacitate declarată de 11.000 de deținuți, întins pe aproape un milion de metri pătrați. În incintă există și 500 de apartamente pentru personal, o moschee, un magazin, un restaurant și o școală primară pentru copiii angajaților. Presa turcă de la acea vreme remarca prezența televizoarelor și a radiourilor în celule, peste 2.000 de camere de supraveghere, sisteme de control biometric și facilități sportive pentru deținuți. Înainte ca infrastructura să fie complet finalizată, Silivri a devenit centrul unor procese mediatizate în întreaga Turcie. Începând cu 2008, sute de ofițeri militari, jurnaliști, magistrați și intelectuali au fost inculpați în dosare precum „Ergenekon” și „Balyoz”, fiind acuzați că ar fi complotat împotriva guvernului. Ședințele de judecată nu aveau loc în sălile de tribunal, ci într-o sală de sport reamenajată, iar securitatea era asigurată de efective numeroase de jandarmi. Inițial prezentate ca o ruptură față de dominația elitelor seculare asupra politicii, aceste procese au fost ulterior contestate pentru lipsa unor probe solide. Documentele prezentate ca dovezi conțineau erori, documente manipulate sau presupuneri nefundamentate. Verdictele de condamnare din 2012 au ridicat semne de întrebare în rândul opiniei publice și al comunității internaționale cu privire la independența sistemului judiciar. După tentativa de lovitură de stat din 2016, guvernul a declarat stare de urgență, iar numărul arestărilor a crescut rapid. Conform datelor Consiliului Europei, în 2002 Turcia avea aproximativ 60.000 de deținuți. În prezent, cifra a ajuns la aproape 350.000, ceea ce o plasează pe primul loc între cele 46 de state membre ale Consiliului, cu un număr de prizonieri comparabil cu totalul celorlalte state la un loc. În același timp, s-au înregistrat creșteri ale pedepselor pentru infracțiuni minore, pe fondul unei retorici publice privind necesitatea fermității în fața infracționalității urbane. Această evoluție a contribuit la supraaglomerarea închisorilor, inclusiv la Silivri, care în prezent găzduiește aproximativ 22.000 de persoane, de două ori peste capacitatea oficială. În martie 2025, primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, a fost arestat și reținut preventiv în Silivri, sub acuzația de corupție. Ulterior, a fost condamnat la 20 de luni de închisoare într-un alt dosar, pentru presupusa insultare și amenințare a unui funcționar public. Acuzațiile și sentința au fost contestate de echipa sa juridică și considerate de mai mulți observatori drept motivate politic, în contextul în care Imamoglu este văzut ca principal rival electoral al președintelui Erdoğan. Edilul este deținut într-o secțiune izolată a complexului, destinată persoanelor cu profil politic ridicat. Potrivit surselor publice, în astfel de cazuri nu se semnalează abuzuri fizice, însă procesul în sine, cu detenție preventivă prelungită, este considerat o formă de presiune. Organizații internaționale au atras atenția asupra lipsei de independență a sistemului judiciar din Turcia și asupra riscului ca avocații inculpaților să fie, la rândul lor, arestați. Mai mulți foști deținuți, avocați și angajați ai penitenciarului au descris condiții austere în interiorul complexului. Unități proiectate pentru 21 de persoane ajung să găzduiască aproape 50. Deținuții împart saltele, porțiile de mâncare au fost reduse, iar timpul de recreere este limitat. În timpul exercițiilor săptămânale, s-au semnalat cazuri în care 40 de persoane jucau simultan pe același teren de fotbal. În trecut, autoritățile au fost acuzate de familii și avocați de acte de violență sau tratamente degradante. Într-un caz din urmă cu trei ani, familia unui deținut decedat la Silivri a contestat cauza oficială a morții – un presupus infarct – afirmând că trupul prezenta urme evidente de agresiune. Administrația penitenciarului a negat orice abuz. În spațiul public turc, Silivri a devenit un simbol cu valoare culturală și politică. Expresia „Silivri soğuk” („Silivri e rece”) este utilizată ironic, dar cu subînțeles serios, pentru a avertiza pe cineva care face o declarație politică îndrăzneață. Formula reflectă percepția larg răspândită că exprimarea opiniilor critice poate atrage sancțiuni, inclusiv de ordin penal.