Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Tradiția Ignatului, sărbătorită pe 20 decembrie, își păstrează locul important în cultura românească, fiind strâns legată de sacrificarea tradițională a porcului pentru masa de Crăciun. Agerpres notează că acest obicei simbolizează jertfa Sfântului Ignatie și reprezintă o formă veche de ajutorare a celor nevoiași, în ciuda postului Crăciunului.
Sărbătoarea Ignatului are rădăcini adânci în tradițiile antice, amintind de sacrificiile făcute de civilizațiile egiptene, grecești și romane. Sacrificiul porcului, practicat în pragul iernii, simbolizează trecerea de la un an la altul și renăscerea vieții odată cu zilele ce încep să se lungească după solstițiul de iarnă.
Unii folcloriști susțin că obiceiul provine din Saturnalii romane, când porcul era asociat cu zeul agriculturii, Saturn. Deși tradiția a fost preluată și adaptată temporal, sacrificarea porcului păstrează credința în puterea luminii de a alunga spiritele rele, de aceea se desfășoară doar pe lumina zilei, iar locul sacrificării este purificat cu tămâie și apă sfântă sau neîncepută.
Ignatul este un moment de reuniune familială, unde prepararea porcului adună întreaga gospodărie. Bărbații, în special cei curați sufletește, sunt cei care taie porcul după spovedanie, iar gospodăria este uneori sfințită înaintea sacrificării. Totodată, ritualul cuprinde spălarea, pârlitul și binecuvântarea animalului prin cuvintele „Carnea ta să fie/ Carne aurie”.
Copiii fac parte din acest moment vesel, urcându-se pe țolul cu porcul pentru a aduce noroc și poftă de mâncare. Bășica porcului, umplută cu grăunțe și uscată, simbolizează bucuria și veselia care vor umple casa în anul ce vine. Femeile intră în acțiune după sacrificare, împărțind carnea în produse specifice sărbătorilor și pregătind „pomana porcului” pentru cei care au ajutat la jertfă și pentru comunitate.
În tradiția populară, ziua Ignatului este dedicată exclusiv preparării porcului, interzicând alte activități gospodărești ce ar putea aduce ghinion. Superstițiile leagă diferite semne de calitate a porcului, precum sângele din inimă, ce indică noroc financiar, iar splina animalului oferă predicții despre durata și severitatea iernii.
Practicile includ și ritualuri de protecție și binefacere, cum ar fi aplicarea unei cruci din sângele porcului pe fruntea copiilor pentru sănătate și prosperitate. Fetele din gospodărie, de asemenea, folosesc sângele pentru a-și exprima dorințe sau a obține noroc. Prima parte a porcului adusă în casă este căpățâna cu râtul înainte, semn că lucrurile vor merge bine în gospodărie.
Solstițiul de iarnă are loc în 2025 pe 21 decembrie, la ora 17:03, marcând ziua cu cea mai puțină lumină naturală și începutul sezonului astronomic de iarnă. Conform stirileprotv.ro, de acum zilele încep să se lungească treptat, iar noaptea devine tot mai scurtă până la solstițiul de vară din iunie 2026.
În acest an, s-au împlinit 36 de ani de la Revoluția din 1989, perioada în care peste 1.100 de persoane au murit la nivel național, iar alte aproximativ 3.300 au fost rănite, arată datele oficiale. În București au fost înregistrate peste 540 de decese și circa 1.900 de răniți.
Un nou spațiu dedicat industriilor creative, educației și culturii și-a deschis porțile în Piața Amzei nr. 13, în Sector 1.
Soprana Leontina Văduva și pianistul Cătălin Răducanu vor oferi un recital special duminică, 21 decembrie, de la ora 19:45, pe esplanada Operei Naționale din București, în cadrul Bucharest Opera Christmas Market. Evenimentul în aer liber se adresează atât bucureștenilor, cât și turiștilor, și face parte din Turneul Național „Bella voce, bella musica”, potrivit %source%.
