Update 21 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Radu F. Alexandru, unul dintre cei mai importanți dramaturgi și eseiști ai teatrului românesc contemporan, a încetat din viață, însemnând o pierdere semnificativă pentru cultura românească. Potrivit surselor apropiate, el a lăsat o operă vastă și diversă, ce a modelat scena teatrală timp de peste cincizeci de ani.
Radu F. Alexandru, născut la 12 iulie 1943 în București, a avut o carieră intelectuală impresionantă, completată de studii în matematică, filosofie și regie de teatru, precum și un doctorat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică. Această pregătire interdisciplinară s-a reflectat în complexitatea și rafinamentul creațiilor sale dramatice.
Printre piesele semnate de el, devenite adevărate repere, se numără Nimic despre Hamlet, Poveste despre tatăl meu, Tsunami, Labirint și Ultima dorință. Textele au explorat tematici profunde precum identitatea, memoria, vinovăția și fragilitatea umană, abordate cu luciditate și empatie.
Pe lângă activitatea teatrală, Radu F. Alexandru a fost scenarist al unor filme relevante în cinematografia românească postbelică, colaborând cu regizori de renume ca Dan Pița, Alexa Visarion și Dinu Tănase. Această implicare a consolidat influența sa în spațiul artistic românesc.
De asemenea, a avut un rol important ca publicist și realizator de emisiuni culturale la televiziune, participând activ la dezbaterile publice despre artă și societate. A fost membru titular al Uniunii Scriitorilor din România și președinte al Filialei de Dramaturgie, contribuind în mod susținut la viața instituțională a culturii.
Pentru întreaga sa activitate creatoare, Radu F. Alexandru a fost răsplătit cu numeroase distincții, printre care Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului și Premiul „Ion Luca Caragiale” oferit de Academia Română, precum și multiple premii conferite de Uniunea Scriitorilor.
Moștenirea sa reprezintă o valoare de referință în cultura românească, iar dispariția sa este considerată o pierdere majoră pentru scena teatrală și culturală, a cărei evoluție a influențat profund timp de peste cinci decenii.
Sâmbătă și duminică, bucureștenii pot vizita târgurile de Crăciun deschise în mai multe locații, printre care Piața Constituției, Universitate, Opera Națională și West Side Christmas Market din Sectorul 6, potrivit programului afișat. Evenimentele includ și concerte susținute de artiști cunoscuți, oferind un motiv în plus pentru a petrece sărbătorile în aer liber.
O fetiță din București a primit în seara de Crăciun răspunsul Papei Leon la scrisoarea și desenul pe care i le-a trimis în septembrie. Scrisoarea a plecat din Vatican pe 5 decembrie și a fost adusă în timp ce familia Isabelei pleca la Sfânta Liturghie, potrivit VaticanNews.
Comunitatea Declic a organizat luni dimineața o acțiune de protest în fața Administrației Prezidențiale, cântând colinde cu mesaje pentru susținerea magistraților, în timp ce președintele Nicușor Dan discuta cu reprezentanți ai sistemului judiciar despre reforma justiției. Campania a inclus și un camion cu mesaj luminos, care va înconjura Palatul Cotroceni pe parcursul zilei, transmite %source%.
Solstițiul de iarnă are loc în 2025 pe 21 decembrie, la ora 17:03, marcând ziua cu cea mai puțină lumină naturală și începutul sezonului astronomic de iarnă. Conform stirileprotv.ro, de acum zilele încep să se lungească treptat, iar noaptea devine tot mai scurtă până la solstițiul de vară din iunie 2026.
