Update 10 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
România a fost obligată în 2013 să plătească despăgubiri importante investitorilor suedezi Ioan și Viorel Micula, însă plata a fost întârziată prin decizii interne ale unor funcționari, care au solicitat inclusiv intervenția Comisiei Europene pentru a bloca executarea hotărârii, relatează surse din cadrul procesului. Acest conflict administrativ a generat o criză juridică și financiară considerabilă pentru statul român.
În decembrie 2013, ICSID, tribunalul arbitral afiliat Băncii Mondiale, a dispus ca România să achite peste 376 milioane lei plus dobânzi către investitorii suedezi afectați de eliminarea facilităților economice în zona defavorizată unde aceștia activau. România, care ratificase Convenția ICSID încă din 1975, avea obligația solemnă să respecte decizia arbitrală. Cu toate acestea, funcționarii statului român au ales să tergiverseze executarea deciziei, lansând un mecanism administrativ opac menit să evite plata și să ascundă greșelile guvernului din 2005.
Potrivit informațiilor disponibile, decizia a fost „pusă pe pauză” în instituții-cheie, deși legea impunea o executare imediată, iar fiecare zi de întârziere genera dobânzi suplimentare masive. Astfel, în loc să rezolve rapid problema, funcționarii au căutat să împingă responsabilitatea în afara granițelor României.
Într-o manevră controversată, aceiași funcționari au cerut sprijin Comisiei Europene pentru a nu pune în aplicare hotărârea ICSID, transformând-o într-un subiect de investigație privind un posibil ajutor de stat ilegal. Acest demers a fost interpretat ca un apel la Comisie de a opri o obligație internațională, deschizând astfel o dispută juridică, politică și diplomatică cu impact major asupra României.
Consecințele au fost grave: dobânzi uriașe acumulate, acuzații privind acordarea unor ajutoare de stat nelegale și costuri considerabile cu procedurile internaționale, toate datorate deciziilor interne. Mai mult, hotărârea ICSID rămâne definitivă și executorie, în timp ce România continuă să fie sancționată și plasată într-o poziție dezavantajoasă pe scena internațională.
Această situație a generat un prejudiciu financiar semnificativ pentru bugetul României, care a plătit dobânzi și cheltuieli legale ce se ridică la zeci de milioane de euro, fără a menționa daunele cauzate investitorilor. Deși cazul a fost intens mediatizat, puțini cunosc faptul că problema a fost creată și agravată în interiorul statului, prin deciziile unor funcționari care au ignorat respectarea unor obligații internaționale clare.
În contextul actual, rămâne nevoie ca răspunderea pentru aceste acțiuni să fie asumată în mod transparent de autoritățile de la București, acesta fiind un pas esențial pentru a pune capăt acestei crize și a proteja interesele naționale în fața litigiilor internaționale.
Consiliul General al Capitalei a decis contractarea unui împrumut de la Ministerul Finanțelor în valoare de până la 50 de milioane de lei pentru a achita facturile restante aferente serviciului public de termoficare. Bucurestifm.ro relatează că pentru aceasta va fi întocmită o cerere de autorizare a contractării împrumutului.
Noul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că își va concentra eforturile pe finalizarea proiectelor demarate anterior, precum bulevardul Dimitrie Pompeiu, Prelungirea Ghencea și Pasajul Basarab. Edilul a subliniat că mandatul său este unul scurt și că este important să ducă la capăt aceste inițiative, evitând promisiunile fără acoperire.
În luna noiembrie 2025, românii au achiziționat cu 8.356 mai puține imobile față de aceeași perioadă a anului precedent, conform unui comunicat publicat joi de ANCPI. Această diminuare include case, terenuri și apartamente la nivel național.
Joi, de la ora 22:00, pe Arena Națională din București, peste 1.300 de jandarmi, polițiști și pompieri vor veghea la desfășurarea în siguranță a partidei dintre F.C. FCSB și Feyenoord Rotterdam, anunță reprezentanții Jandarmeriei Capitalei.
