Bugetele echipelor din Liga a II-a de fotbal din România variază semnificativ, iar această situație provoacă tensiuni și întrebări privind modul de finanțare cu bani publici. Potrivit unui top publicat de Asociația Ultima Redută 1947, cele mai multe formații primesc bugete între 1 și 2 milioane de euro, în timp ce alte echipe au alocări mult mai modeste. Monitorul de Neamț citează aceste cifre pentru a evidenția disparitatea și situația problematică din punct de vedere financiar a unor cluburi.
👉 Bugete variate ale echipelor din Liga a II-a
Conform listei prezentate, echipe precum Sepsi OSK beneficiază de un buget de 2,5 milioane de euro, Chindia Târgoviște și Concordia Chiajna au câte 2 milioane de euro fiecare, în timp ce alte cluburi dispun de sume mult mai mici. De exemplu, Corvinul Hunedoara sau CSM Reșița primesc câte 1 milion de euro, iar FC Bacău are un buget de numai 300.000 de euro.
Aceste cifre arată o diferență semnificativă între cluburi, iar autorii postării recunosc o alocare de 500.000 de euro ca simbol pentru echipele din Piatra-Neamț și Câmpulung Muscel, ceea ce este contestat de reprezentanții locali. Primăria Piatra-Neamț a alocat în 2025 doar 140.000 de lei, echivalentul a aproximativ 28.000 de euro, în timp ce Consiliul Județean nu a alocat niciun fond. Astfel, în mod real, bugetul echipei Ceahlăul Piatra-Neamț este mult sub cel indicat în postare.
👉 Dezbateri privind transparența finanțării cu bani publici
Discrepanțele între sumele primite de cluburi din bani publici deschid o discuție mai largă despre corectitudinea și transparența în finanțarea fotbalului de Liga a II-a. Autorii postării observă că “Liga a II-a nu este o competiție «privată», este o competiție sprijinită de stat, de bani publici! Din 22 de echipe, 20 sunt finanțate din bani publici. Doar două sunt private – și ambele riscă să se retragă. Fără stat, campionatul nu există”.
Deși nimeni nu obligă autoritățile locale sau județene să finanțeze echipele de fotbal, criticii susțin că unele alegeri de finanțare sunt făcute discreționar și fără justificări clare. Este ridicată și întrebarea cum unele orașe pot aloca milioane de euro pentru cluburi fără să existe sancțiuni, în timp ce altele primesc alocări mult reduse sau deloc. Această situație subliniază gradul de inegalitate și posibilă distorsiune în cadrul competiției.
