Update 12 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Deficitul de cont al României a atins 8,2% din PIB, generând îngrijorări privind stabilitatea monedei naționale. Potrivit BNR, această situație reflectă o problemă structurală a economiei, cauzată mai ales de deficitul balanței bunurilor, și riscă să ducă la deprecierea leului fără intervenția băncii centrale, notează %source%.
Conform raportului anual publicat de Banca Națională a României (BNR), deficitul contului curent a crescut până la 28,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 8,2% din PIB, față de 6,7% în 2024. Această sumă exprimă diferența dintre valuta care intră în țară și cea care iese, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Principala problemă este faptul că România importă mai multe bunuri decât exportă, în timp ce exportul de servicii înregistrează un excedent. De exemplu, România exportă cereale, dar importă produse procesate similar, ceea ce indică o competitivitate scăzută a producției interne în sectorul bunurilor. Acest dezechilibru a contribuit la acumularea unui deficit bugetar substanțial pe segmentul bunurilor.
Raportul BNR arată că principalele cauze ale deficitului extern sunt creșterea importurilor, stagnarea exporturilor și cererea internă ridicată. De asemenea, serviciile au adus un surplus mai mic față de anul precedent, în contextul scăderii veniturilor provenite din transporturi și servicii pentru afaceri. Intrările de fonduri europene curente au scăzut, reducând o sursă esențială de echilibrare a contului curent.
Sectorul public este identificat ca principalul responsabil pentru deteriorarea situației, în timp ce sectorul privat menține un echilibru relativ din punct de vedere extern. Pentru reducerea deficitului, este necesar să crească producția locală și să se dezvolte exporturile. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat: „Din punctul meu de vedere, am făcut câțiva pași mici în direcția bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme”.
Specialiști considera că, pe termen scurt, situația poate fi gestionată, însă pe termen mediu se așteaptă creșterea costurilor de finanțare, o capacitate redusă de reacție la șocuri și necesitatea ajustării cheltuielilor. Aceste fenomene ar putea amplifica vulnerabilitățile economice.
Raportul BNR conclude: „Deși raporturile față de PIB și exporturi semnalează o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate care nu depășesc nivelurile de alertă și cu un nivel adecvat al rezervelor care sprijină soliditatea poziției externe”.
Consiliul General al Capitalei a decis contractarea unui împrumut de la Ministerul Finanțelor în valoare de până la 50 de milioane de lei pentru a achita facturile restante aferente serviciului public de termoficare. Bucurestifm.ro relatează că pentru aceasta va fi întocmită o cerere de autorizare a contractării împrumutului.
Noul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că își va concentra eforturile pe finalizarea proiectelor demarate anterior, precum bulevardul Dimitrie Pompeiu, Prelungirea Ghencea și Pasajul Basarab. Edilul a subliniat că mandatul său este unul scurt și că este important să ducă la capăt aceste inițiative, evitând promisiunile fără acoperire.
În luna noiembrie 2025, românii au achiziționat cu 8.356 mai puține imobile față de aceeași perioadă a anului precedent, conform unui comunicat publicat joi de ANCPI. Această diminuare include case, terenuri și apartamente la nivel național.
Joi, de la ora 22:00, pe Arena Națională din București, peste 1.300 de jandarmi, polițiști și pompieri vor veghea la desfășurarea în siguranță a partidei dintre F.C. FCSB și Feyenoord Rotterdam, anunță reprezentanții Jandarmeriei Capitalei.
