Astăzi, 8 august 2025, intră în vigoare în toate statele membre ale Uniunii Europene Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA). Potrivit Regulamentului, protejarea libertății și a pluralismului mass-mediei reprezintă doi dintre pilonii fundamentali ai democrației și statului de drept. Adoptat de Parlamentul European la data de 11 aprilie 2024, acest regulament are aplicabilitate directă în toate statele membre, fără a necesita o lege națională de transpunere. Totuși, având în vedere faptul că o parte semnificativă a dispozițiilor EMFA nu se regăsesc sau contravin reglementărilor existente în legislația românească, autoritățile trebuie să demareze procesul de modificare a cadrului legislativ național, pentru a asigura o implementare efectivă a normelor europene. Prevederile EMFA se aplică tuturor serviciilor mass-media stabilite pe teritoriul Uniunii – fie că vorbim de radio, presă scrisă și online sau televiziune. ActiveWatch salută adoptarea și intrarea în vigoare a acestui regulament, ale cărui dispoziții pot contribui în mod substanțial la protejarea drepturilor jurnaliștilor, la consolidarea libertății și independenței presei, la promovarea pluralismului mass-media și la garantarea dreptului cetățenilor din UE de a avea acces la „o pluralitate de conținuturi mediatice independente din punct de vedere editorial” (art. 3, EMFA). Piața media poate fi influențată în mod pozitiv de aplicarea prevederilor EMFA, mai ales în ceea ce privește transparența asupra proprietății mass-media, a surselor de finanțare și prevenirea concentrării pe piața media. Spre exemplu, regulamentul impune atât autorităților și entităților publice, cât și entităților media, obligația de a publica sumele cheltuite, respectiv încasate, din contracte de publicitate, provenite din fonduri publice sau încheiate pe baza oricărei alte forme de retribuție sau avantaj. EMFA ar trebui să beneficieze de atenția și interesul breslei jurnalistice, al industriei media, al legiuitorului și al autorităților de reglementare, precum și al instituțiilor și companiilor publice. Toate aceste entități vor fi afectate de implementarea regulamentului. Aplicarea efectivă a EMFA depinde în mod esențial de voința politică și de capacitatea administrativă a statelor membre. Din păcate, observăm că autoritățile române au ignorat până acum, în mare măsură, existența EMFA și nu par pregătite pentru punerea în aplicare a prevederilor sale. Credem că este necesar ca autoritățile competente să își asume rolul de informare activă a principalilor beneficiari ai EMFA, inclusiv prin crearea unor mecanisme eficiente de dezbatere și consultare publică. Recomandăm totodată jurnaliștilor, industriei media și autorităților să ia act de drepturile și obligațiile stabilite prin acest regulament. În mod special, atragem atenția membrilor comunității jurnalistice asupra drepturilor pe care EMFA le garantează – mai ales în ceea ce privește independența editorială, protecția surselor jurnalistice și apărarea împotriva măsurilor de supraveghere excesivă din partea autorităților. Libertatea editorială Articolul 4 se referă la obligația statelor de a respecta libertatea editorială și independența efectivă a mass-media. Acesta interzice orice formă de interferență din partea autorităților publice în activitățile editoriale ale furnizorilor de servicii mass-media. În plus, mass-media care furnizează conținut de știri și de actualități trebuie să adopte măsuri interne pentru a garanta independența deciziilor editoriale și pentru a preveni „orice conflicte de interese reale sau potențiale care ar putea afecta furnizarea de conținut de știri și de actualități” (art. 6). Măsurile specifice în cauză sunt la latitudinea mass-media. Protecția surselor jurnalistice și a comunicărilor confidențiale Sunt prevăzute condiţii stricte pentru admiterea măsurilor de supraveghere, cu prevederi subsecvente legate de percheziţii şi utilizarea softurilor de supraveghere, precum şi obligativitatea unei autorizări prealabile (art. 4). Măsurile de protecție nu vizează doar furnizorii de servicii mass-media și personalul lor editorial, ci se extind și la orice alte persoane care, aflate în relații profesionale sau obișnuite cu aceștia, ar putea avea acces la informații legate de sursele jurnalistice. Se instituie obligaţia statelor de a oferi asistenţă, prin intermediul unor organisme independente sau de autoreglementare, persoanelor cărora li se restrânge dreptul la protecția surselor, sunt supuse percheziţiilor sau supravegherii electronice. Noutatea pentru România o reprezintă faptul că prin EMFA este acum statuat un drept legal la protecția surselor pentru toți jurnaliștii. Anterior Regulamentului EMFA legislația românească prevedea explicit acest drept doar pentru jurnaliștii din audiovizual (prin legea audiovizualului), jurnaliștii din radioul și televiziunea publică și cei din agenția națională de presă Agerpres (prin legile de funcționare ale acestor instituții publice de media). Protecția surselor jurnalistice, în general, era garantată prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea Articolului 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Transparenţa Conform articolului 6, furnizorii de servicii mass-media trebuie să fie transparenţi în ceea ce privește proprietatea lor, punând la dispoziția destinatarilor serviciilor lor, în mod ușor și direct accesibil, aceste informații. La rândul lor, autoritățile naționale de reglementare trebuie să dezvolte baze de date naționale privind proprietatea asupra mass-media. Furnizorii de servicii mass-media trebuie, de asemenea, să dezvăluie suma anuală totală a publicității de stat care le este alocată, și, de asemenea, veniturile din publicitate primite de la autoritățile publice sau entități din țări terțe. Furnizorii de servicii mass-media sunt definiți ca fiind persoanele fizice sau juridice a căror activitate profesională constă în furnizarea unui serviciu mass-media, care au responsabilitate editorială pentru alegerea conținutului serviciului mass-media și care stabilesc modul de organizare a acestuia (art. 2). Considerentul (9) din EMFA detaliază: „Definiția unui serviciu mass-media ar trebui să acopere în special transmisiile de televiziune sau radio, serviciile mass-media audiovizuale la cerere, podcasturile audio sau publicațiile de presă. Aceasta ar trebui să excludă conținutul generat de utilizatori încărcat pe o platformă online, cu excepția cazului în care constituie o activitate profesională prestată în mod normal cu titlu oneros, fie de natură financiară, fie de altă natură”. Aceste definiții intră în contradicție cu practica actuală a Consiliului Național al Audiovizualului de a include în categoria furnizorilor de servicii mass-media și de a aplica legislația din domeniul audiovizual tuturor celor care publică conținut audiovizual pe internet, practică criticată de Asociația pentru Tehnologie și Internet și ActiveWatch. Independenţa serviciilor publice de media Numirea și revocarea directorilor și a membrilor consiliilor de administrație ai serviciilor publice mass-media trebuie să îndeplinească criterii de transparență și nediscriminare, astfel încât să se garanteze independența acestora față de mediul politic (art. 5). Se limitează strict posibilitatea demiterii/terminării mandatului conducătorului instituţiei publice de media, la situații excepţionale, bazate pe criterii prealabil definite. Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea de a se asigura că serviciile publice de media oferă publicului lor o pluralitate de informații și opinii, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public. În acest scop, statele membre trebuie să desemneze cel puțin o autoritate de reglementare independentă pentru a monitoriza respectarea acestor obligații (editoriale, finanţare, numire/demitere a conducerii). Prevenirea dezinformării şi a interferenţelor externe În conformitate cu articolul 17, Comitetul european pentru servicii mass-media (The Media Board) are sarcina de a emite avize cu privire la măsurile luate de autoritățile naționale de reglementare de a restricționa disponibilitatea serviciilor media audiovizuale provenite din țări terțe şi care prezintă un risc pentru siguranța publică, în special atunci când acestea nu sunt independente față de guvernul țării de origine. În plus, Comitetul european pentru servicii mass-media este responsabil de definirea unei liste de criterii (inclusiv proprietatea asupra mass-media, structurile de gestionare și finanțare, independența editorială față de guvern și aderarea la mecanismele de autoreglementare care reglementează standardele editoriale) pentru evaluarea riscului pe care îl reprezintă mass-media străine pentru siguranța publică în cadrul UE. Eliminarea de către marile platforme a conţinutului Articolul 18 din EMFA extinde și completează regulile Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA). EMFA oferă un cadru de protecție împotriva eliminării nejustificate a conținutului furnizorilor de servicii mass-media ca urmare a unei decizii a uneia din marile platforme (VLOPs). Pentru a beneficia de această protecție, furnizorul de servicii mass-media trebuie să demonstreze că este transparent în ceea ce privește structura sa de proprietate și să fie independent din punct de vedere editorial de statele membre, organizații politice, țări terțe sau entități controlate sau finanțate de țări terțe. De asemenea, aceștia trebuie să fie supravegheați de o autoritate sau un organism național de reglementare competent sau să adere la un mecanism de coreglementare sau de autoreglementare în domeniul standardelor editoriale, care este recunoscut pe scară largă și acceptat în sectorul mass-mediei, din unul sau mai multe state membre. Publicitatea din fonduri publice Articolul 25 reglementează alocarea de fonduri publice pentru publicitatea de stat și contractele de furnizare sau de servicii. Acestea trebuie să se acorde în conformitate cu criterii transparente, obiective, proporționale și nediscriminatorii. De asemenea, autoritățile și entitățile publice contractante trebuie să pună anual la dispoziția publicului, prin mijloace electronice și ușor de utilizat, informații cu privire la cheltuielile publice cu publicitatea de stat: denumirile legale ale furnizorilor de servicii mass-media sau ale furnizorilor de platforme online de la care au fost achiziționate servicii; suma anuală totală cheltuită și sumele anuale cheltuite per furnizor de servicii mass-media sau furnizor de platforme online. În plus, organismele de reglementare sau alte autorități sau organisme independente competente din statele membre trebuie să monitorizeze acest proces și să publice rapoarte anuale. Prevenirea concentrării proprietății. Condiții de acces egale la publicitatea de stat Articolul 22 cere statelor membre să adopte norme specifice pentru evaluarea concentrărilor pieței mass-mediei ce ar putea avea un impact asupra pluralismului mass-mediei sau a independenței editoriale, distincte de evaluările reglementărilor UE sau ale statelor membre în materie de concurență. Autorităţile naţionale de reglementare Articolul 7 impune statelor membre să desemneze autorități naționale de reglementare care să coopereze în scopul implementării EMFA. Aceste autorități trebuie să fie independente, să aibă suficiente resurse financiare, umane și resurse tehnice pentru a-și îndeplini sarcinile şi sunt membri de facto ai Comitetului european pentru servicii mass-media. Se înfiinţează Comitetul european pentru servicii mass-media Articolul 8, care a intrat deja în vigoare pe 8 februarie 2025, a înlocuit Grupul autorităților europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA) cu Comitetul european pentru servicii mass-media (The Media Board). Acesta este alcătuit din reprezentanți ai autorităților naționale de reglementare desemnați de statele membre și este asistat de Comisia Europeană (articolul 10). România este reprezentată în prezent în Comitetul european pentru servicii mass-media de către Consiliul Național al Audiovizualului.