Update 10 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Arhivele Naționale ale României au făcut publice două documente esențiale care evidențiază modul în care Nicolae Ceaușescu a ordonat utilizarea armamentului de luptă împotriva manifestanților la Timișoara, în 17 decembrie 1989, potrivit Mediafax. Documentele oferă detalii despre deciziile luate de liderul comunist în contextul Revoluției, precum și despre măsurile de înarmare și mobilizare dispuse pentru reprimarea protestelor.
Primul document publicat de Arhivele Naționale este stenograma ședinței Comitetului Politic Executiv (CPEx) din 17 decembrie 1989, realizată din memorie de stenografa Maria Ionescu și tipărită la începutul lui 1990. Deși acest material are un caracter parțial și subiectiv, fiind întocmit la circa două săptămâni după evenimente și după procesul de la Târgoviște, el oferă o perspectivă importantă asupra modului în care membrii CPEx vedeau situația tensionată de la Timișoara.
În stenogramă sunt menționate explicit ordinul lui Nicolae Ceaușescu de a se trage în manifestanți, emis înainte de plecarea sa în Iran, precum și reacția generalului Vasile Milea în legătură cu această dispoziție. Astfel, documentul reprezintă o sursă istorică semnificativă pentru înțelegerea deciziilor politice și militare din acele zile.
Al doilea document face referire la o teleconferință prezidată de Nicolae Ceaușescu în data de 17 decembrie 1989, în care acesta susține că revolta de la Timișoara ar fi fost provocată de „agenții străini” și „cercuri antisocialiste din Est și Vest”. În cadrul acestei convorbiri, dictatorul a dispus instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul țării.
Printre alte măsuri dispuse se numără înarmarea cu muniție reală a tuturor unităților Ministerului de Interne, inclusiv miliția, trupele de securitate și grănicerii, precum și pregătirea și înarmarea gărzilor muncitorești. De asemenea, a fost decisă suspendarea micului trafic de frontieră, restricționarea accesului turiștilor străini în România și mobilizarea activului de partid, a armatei și a structurilor de ordine pentru a suprima protestele.
Arhivele Naționale subliniază faptul că scopul publicării acestor documente nu este de a stabili o cronologie completă a evenimentelor, ci mai degrabă de a oferi un sprijin în clarificarea unor aspecte cruciale ale Revoluției din 1989. Acestea includ, în special, responsabilitatea deciziilor politice și militare luate în acele zile tumultoase.
Astfel, documentele aduc o contribuție importantă la înțelegerea complexității momentelor care au marcat începutul sfârșitului regimului comunist din România și oferă dovezi directe privind modul în care autoritățile au reacționat la manifestațiile de la Timișoara.
Consiliul General al Capitalei a decis contractarea unui împrumut de la Ministerul Finanțelor în valoare de până la 50 de milioane de lei pentru a achita facturile restante aferente serviciului public de termoficare. Bucurestifm.ro relatează că pentru aceasta va fi întocmită o cerere de autorizare a contractării împrumutului.
Noul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că își va concentra eforturile pe finalizarea proiectelor demarate anterior, precum bulevardul Dimitrie Pompeiu, Prelungirea Ghencea și Pasajul Basarab. Edilul a subliniat că mandatul său este unul scurt și că este important să ducă la capăt aceste inițiative, evitând promisiunile fără acoperire.
În luna noiembrie 2025, românii au achiziționat cu 8.356 mai puține imobile față de aceeași perioadă a anului precedent, conform unui comunicat publicat joi de ANCPI. Această diminuare include case, terenuri și apartamente la nivel național.
Joi, de la ora 22:00, pe Arena Națională din București, peste 1.300 de jandarmi, polițiști și pompieri vor veghea la desfășurarea în siguranță a partidei dintre F.C. FCSB și Feyenoord Rotterdam, anunță reprezentanții Jandarmeriei Capitalei.
